Poezie
Ochiul meu
Radmilei Popovici
1 min lectură·
Mediu
Ochiul meu mijit
te-a atârnat de gene
Și a pornit vrăjit
cu trudă, prin poeme
Ne-am strecurat prin rouă
timide și ne-am dus
Cu fiecare rază
foșnită spre apus
Călăuzite-n taină
de fiecare vers
Ce ne șoptea pe cruce
Al vieții noastre sens
Neterminată clipă
prelungă de suspine
Uitată-n colț de geană
Se strecura prin tine
022.245
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihaela Maxim
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 56
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihaela Maxim. “Ochiul meu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihaela-maxim/poezie/78261/ochiul-meuComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Am încercat să-ți răspund oarecum, dar se pare că ziua de azi n-a fost prea inspirată. Nu-ți pot reda, se vede, în cuvinte senzația pe care mi-a produs-o acest \"ochi\". În 2 cuvinte: aș continua tema sentimentelor etc, dar pe o paralelă mai puțin restricționată.
0
pâââână în cotloanele sufletului, mi-ai scos țara la lumină.
a fost inspirată, ea, săraca, dar am expirat-o noi, alergând pe pagini cu sufletul la gură. Sufletul meu știe că aici valurile știu să doarmă, sunt ca o petală care curge peste un vis. singurele mele momente de liniște.
mă bucur că ești pe-aici.
paralela e perpendiculară deja... :):)
a fost inspirată, ea, săraca, dar am expirat-o noi, alergând pe pagini cu sufletul la gură. Sufletul meu știe că aici valurile știu să doarmă, sunt ca o petală care curge peste un vis. singurele mele momente de liniște.
mă bucur că ești pe-aici.
paralela e perpendiculară deja... :):)
0
