Miclăuș Silvestru

Păsări ții în ea și-n casă, Într-un colț, pe o măsuță, Când te-așezi flămând la masă, Din ea-ți cântă-o... "muzicuță".

Ne redă pe o hârtie În alb-negru sau color: Fond, imagini, orice-am scrie - Ni-i de mare ajutor.

Când e cald ne dă răcoare, Iar de-i frig, contrar, căldură, Spuneți dacă știți, ce-i oare? Ce-i acea aparatură?

E un joc anume-n care Cifra șapte-i cea mai tare, Cine-o pune la sfârșit Totdeauna-i mulțumit.

de Bobotează – scăzută până seara apa-n fântână * de Bobotează – pe budăiul fântânii apă rămasă * stradă-nfundată – prin sat cu Boboteaza un preot străin * de Bobotează – cu preoții

perfecțiune - triunghi echilateral un semn creștinesc * pânză-n șevalet - și albul e o pată pe decor negru * stare de extaz - satana ispitește numai pe cei drepți

Multe păsări pun, firește, Într-un cuib făcut abil, Câte-un "corp", când le priește, Definit de noi "fragil".

Ticluite-n mod abil, Păturite bine-n plicuri, An de an, doar la Mizil, Sunt trimise "Mizilicuri".

Trece greu când ai o gripă, Multe ori chiar îl socoți, Să-l grăbești măcar o clipă, Niciodată n-ai să poți.

Chiar de cum deschide ochii, Un biet pui deloc uituc, Larg deschide pliscul ciochii, Folosește-un simplu "truc".

Multe ori, o mare miză E în joc și-n timp de criză; Văd constant că Fanu' cere Doar reduceri… la tăcere.

Îmi citesc dușmanu-n gând Căci îl văd rămas tablou Când în joc, la cazinou Așez dame... patru-n rând.

din partea nimănui nu-mi doresc reproșuri cum că aș fi inversat ticăitul ceasului vă mărturisesc adevărul doar amintirea ultimului exercițiu m-a determinat să vin cu acest titlu după

... obligat să port ochelari de soare sufăr în strălucirea zăpezii mă ține de brațe doar vântul rece în timp ce nevasta pe schiuri trece cu gândul pe lângă mine din buzunare-mi scot doar o

E făcut din bulgări, turte De zăpadă, multe plăci, Ca să aibă zile multe, Îi urezi doare zile răci.

Albă e precum făina Și-i cernută doar de nori, Când o strângi ca plastilina Îți provoacă mulți fiori.

la gura sobei - în spuza prea fierbinte ouă crăpate * mii de aventuri faptele bunicului – la gura sobei * la gura sobei scânteile comete – atent cu focul * în gura sobei rămas ciotul

Dintre unele-artificii, Ce-i din lem, ca un fagot, Þine caierul bunicii Pân' să fie tors de tot.

Este-o apă curgătoare Care n-o s-ajungă-n mare, N-are maluri pentru drene, Iar izvoru-i printre gene.

Niciun punct vreodat' o-agață, Deși-i deasă ca un nor, Prin ea vezi puțin în față, Iar la mers chiar nu ai spor.