Miclăuș Silvestru

Haină scurtă, de femei, Des purtată peste bluză, E și dans, prin Pirinei, Dar și-n zona andaluză.

O ființă e ticsită Cu-o rețea deosebită De canale subțirele; Ce anume curge-n ele?

numărătoare – toată ziua jucăuș mieluțul rămas * țoale la uscat – printre oile din țarc mielușei ascunși * dintre toți mieii sacrificații masculii – sentință aspră * motiv folcloric

Paharul cu vinul cel roșu, - Pe placul femeii, se știe - Amantei de azi, durdulie, I-ar face mai bine… treaz, moșu’.

c-un ultim efort rânduri scrise printre fulgi - soldat în tranșeu * rană adâncă - pe ultimile rânduri câțiva fulgi opriți * semnal de goarnă - zăpada-nsângerată ultimul martor

lângă semafor – mărunțiș într-o mână și lăcrămioare * pereți văruiți – lângă gardul bunicii lăcrămioarele * parfumerie – toate lăcrămioarele un singur buchet * zâmbetul mamei – într-un

Un amestec special Ars e-n foc s-arate bine, La vedere, orișicine Îl declară genial.

ceai cu miere - în jurul ceștii calde roiesc albine * albine-mprejur - florile de pe ceașcă neluate-n seamă * prispa bunicii - sub cireșul înflorit cu ceașca de ceai * ora ceaiului - în

Edificii speciale Ce le face un tâmplar, 'n-ele-s puse cereale. Să-mi spui ce-s, de ai habar!

Parcă-ar fi un felinar, Pusă-n sfeșnic, pe altar, Dă lumină cam puțină, E din ceară, parafină.

Două firi de sex opus Sunt unite la altar, După ce doar „Da!” au spus, Pun inel pe inelar.

Din comerț sau copți în case Pentru zile fastuoase, Puși pe masă, dinainte, Și la domnul președinte.

El, de muncă, a uitat, Nu degeaba-i deputat, Însă bani ia pe măsură, Căci, pe drept, e bun… de gură.

Că am fost impertinent Cu cutare și cutare, Domn' director, pertinent, M-a scutit… de corijare.

Învelișul multor fructe, Cereale, ori semințe, Sau pe rană la ființe, Iar mai rar chiar pe conducte.

E pojghița cea mai dură Din complexul corp uman, Nervii-s toți ’n-a ei măsură, De o știi, să-mi spui taman.

Ambii ochi îi sunt legați Cu-o năframă, pusă-n șase, Merge-ncet, spre cei vizați, Parcă ar călca în... "vase".