Miclăuș Silvestru

Nu-i o stofă oarecare Ce se vinde-n magazine, În pământ e-ascunsă bine, Ne-afectată de frecare.

Os pe spatele găinii De o formă curioasă. Între dealuri- partea joasă. Ce au caii, n-au asinii.

Ești atent la toată fapta: Bagi în ea creionul bont, Îl învârți ușor spre dreapta, Resturi îi rămân în cont.

O consoană,-n rest, vocale - Sentiment, cu sediu-n cord, Izvorât din dezacord, Cu-nțeles de osanale.

Ghinionul la mașină, O podoabă pe găină, Instrument de scriitor Și-n ce bate un topor.

Þesătură foarte fină, Rezistentă-n fibra ei, Fabricată-n vechea Chină, Adorată de femei.

ziar pe laiță – niciodată-atât de mulți bostani din tarla * teanc de ziare – pe laițele bunicii sâmburi de bostani * mâini murdărite – capete de lumânări băgate-n bostani * cuțite boante

Variantă literară Cu-abundență de morală, Compoziția hilară E adesea ireală.

Când o faptă-i săvârșită La momentul oportun Ori când mintea răvășită Iar compune un text bun.

De grafit sau plombagină, Folosit la desenat, Însă-adesea și-n mașină Ustensilă-i de machiat.

Urmărite, respectate, Pentru-acces în trei direcții Se aprind, temporizate, Trei culori în intersecții.

Are limbi, nu are gură, Dar ne dă de înțeles Că a timpului măsură O parcurge fără stres.

Ca un semn particular Pentru orice creatură, Când nu-i pix, creion, e clar, Pus în loc de semnătură.

Și bărbatul și femeia Inspirați sunt de-o ființă, În creații. De aceea S-o numiți, de-aveți știință.

urme străine – hoții vor fi mulțumit zilei recoltei * recolta zilei la marginea șoselei – băncuță de lemn * zi de recoltă – masa cu trei picioare numai la bunici * cu toată clasa doar o

Deși-ascunsă e prin păr, O găsești, și-ai vrea îndată, Rușinat de adevăr, S-o stârpești căci e ingrată.

De poveri de conștiință El te scapă, îți dă sfaturi, Îi spui actul de căință Și te-ntorci l-aceleași blaturi.

Construită e pe roate, De vagoane se agață, Când le trage, e în față, Când le-mpinge, e la spate,

Ușa-l are împrejur, Omul însă, la-ncălțări, Des băgat în călimări, Ba-i și-al toacei cânt, vă jur.

Lângă cruce este pus, Două palme, cred, mai sus, Să descarce, în pământ, Mult curent, pe ploi și vânt.

E o seară-n an în care O figură din dovleac Pune lumea în mișcare, Să ghicești e chiar un fleac.

Preferată-i cea de lână De-mbrăcat peste cămașă, La spălat, că e gingașă, Rar e dată, și la mână.

C-un carton plastificat Stai la rând, justificat, La tastat de nu dai greș Ai acces la banii cheș.

Înăuntru are aer Ori un gaz particular, Unii-n el te iau de fraier, Alții-și pun, sub el, fular.