Miclăuș Silvestru

Încercarea eșuată, Ori un „fapt” ce-i prea urât... Lăudate-s niciodată! Chiar că-ți bagi... degetu-n gât!!!

Joc pe el... și iar răsare, Îl culeg - cu el sparg fierul, Bat chiar icre... de-o mâncare; Mi-l ghicească... pișicherul!

Cine vede ce lipsește - În citatul de mai jos - Să mi-o spună... românește! Vreau să-l văd... pe curajos! „așa-într-o doară șuguind întreb și eu p*ĂȘTIA mari ai noștri când și cum îi

ți-am spus-o de mai multe ori și repet încă o dată calcă-mă când vrei pe niciunul din picioare nici pe bătături sigur că da în bătătură, da să te oprești în prag așa doar și doar

afigeți chipurile voastre pe garduri, pe păreți, pe ziduri culoarea dăinuiască-vă-ndelung prezența fie-vă-adulată în fața lor vi se oprească-admiratori ce n-au ce face toată ziua-n casă și

Zisă-n șagă, într-o doară, Printre multe ea-i ușoară, Ciot crăpat ușor despică, Cine-o știe - să mi-o zică!!!

Ieri am tras mâța de coadă, Uite-așa... fără vreun rost. Nu mai vreau trudă, corvoadă. Tot mai crezi: ăsta-i un prost? Stând pe bănci dureri la noadă Am avut c-un ieftin cost. Ieri am tras

O „mașină” de-altădată Construită de-un potent; Multe cifre-s, ptiu!, deodată Calculate-exact, atent.

În procesu-mperecherii Un mascul și-asumă-ovule Și-ntr-un act urmat durerii Varsă-n „lume” vieți... destule!

Grade-s minus trei pe-afară Stau în casă lângă foc Nu cu ceaiu-mi fac gargară Ci c-un vin... luat la troc Lângă dulcea-mi soțioară Ziua-mi este cu noroc Grade-s minus trei pe-afară Stau în

Poezia e un joc De cuvinte-ncrucișate Slobozite cu mult foc Pentru minți emancipate Câteodată prin vreun loc Slove cauți... calculate Poezia e un joc De cuvinte-ncrucișate Însăilate-s de

De la stână... în uzină C-a-nvățat ceva la școală. Meseria de duzină A lăsat comuna goală!

Splendidă e luna-n gerul dimineții Printre licăriri - la fel de înghețate; Ghetele-mi fac urme prin zăpada vieții Printre licăriri - la fel de înghețate. Cumpănă adesea-ncerc pe luciul

Celui ce te trece puntea Nu cumva să îți pleci fruntea! De te lași înduplecat... Ești cu Răul... însurat!

Lupii urlă către lună, Laolaltă-s, adunați în haită. Și-au luat un miel arvună; Laolaltă-s, adunați în haită. Nu merg toate-n lume, strună: Ciobănașul... măgărușu-și vaită, Lupii urlă către

Am suflat în corn, de mic, de bou, Îl aveam... de la unul din bunici, Când lăsat eram într-un landou... Îl aveam... de la unul din bunici. Mă vedeau mai toți ca pe-un erou Înțelept... cam ca