Metal

1 min lectură·28 iulie 2005

Mediu

oțelul lăncii ce mi-a străpuns odată

coastele îmi bântuie astăzi

arterele fremătându-mi vârfurile ascuțite

ale nervilor, sticlind sălbatic

în spatele retinei. cuvintele-mi miros metalic și

umbra mea retează arbuștii de pe marginea trotuarului

oțelul mocnește frenetic în ființa mea superbă

mă transform în ghilotină

013.322

Despre aceasta lucrare

Autor: Marius Mitea
Tip: Poezie
Cuvinte: 44
Citire: 1 min
Versuri: 8
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Marius Mitea. “Metal.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marius-mitea/poezie/134029/metal

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

DM Dana Mușat✓28 iul. 2005

Marius, poezia ta e draguta, imaginile sunt frumoase, ai cateva scapari totusi, caci exista in text si metafore mai putin originale. Ai fi putut sa continui dansul cuvintelor; urma sa iasa ceva foarte frumos.
O sa scriu si eu ceva cu titlul \"Metal de moarte\"-multzam de inspiratie.:)
mi-a placut, revin.
drag, Dana