Film mut

...pe care o țineam în mânecă, răscolind după un poem care...să mă uimească.
l-am găsit.

iau piesele de puzzle oferite și le așez așa cum îmi spune autorul. obțin o lume bizară, unde avangarda se îmbină cu delicatețea stampelor japoneze:
\"un soldat și o pâine
fac o sâmbăta frumoasă,
o dragoste plus un felinar
fac o femeie
în rochie albă
cu sandale,
cu semafor
și oglindă retrovizoare.\"

apoi, descopăr o definiție laconică, un fel de anagramă a uni-vesrului stănescian, cu umbre de Cărtărescu:
„(pe strada ta
noi plus un înger,
o intersecție)”

însă aceastea sunt doar decorurile („alb-negru”) – urmează o poveste surprinsă într-o succesiune scurtă de flashuri, o poveste în care doar protagoniștii au loc. o poveste a intimității care ecluzează orice element din afară, unde nici măcar „regizorul artistic” nu poate interveni. unul nenumit. cititorului i se oferă libertatea alegerii lui.
mai remarc ritmul poemului, alert, susținut. aproape că nu îți lasă timp să respiri.

mă bucur că am descoperit un autor abia venit aici, dar care a pășit cu dreptul peste prag.

Mult succes!