Marinescu Victor

Eugenia+Teodor, da, tacanitul ala nu prea da bine, dar e ca ma iubeste nu ma iubeste si niciodata nu suna la fel de doua ori la rand. :) cat despre si, aveti dreptate si am sa-l scot.:) multumesc frumos pentru semne si aprecieri.

Imi place! :)

desigur, orice text poate deveni poezie, dar urile noastre nu:

"și să trimitem
dincolo de cercuri
sinele fals
care este de fapt
un non-sine
la periferiile existenței
non-sinele
va deveni sine adevărat
pentru avortoni, otrepe, troglodiți și nemernici"

in opinia mea nu exista sine fals ori adevarat. exista doar sinele asa cum il stim si oare, ce stim?! altfel, niciunul nu eram aici. in conditiile astea, a judeca, nu-i un lucru bun-avortoni, otrepe, troglodiți și nemernici-oamenii sunt schimbatori in sentimente si in realitatea fiecaruia vei gasi doar cuvintele lui, atat de multe cuvinte, incat a simti ramane departe.

indiferent de ce natura este suferinta, fizica ori sufleteasca, doar cu nimicul din noi, aduce durere(vibratii nocive) si atunci am invatat sa ocolim. dar de fapt, noi ce ocolim oare?! nu cumva ocolim propriul sine?!
devenirea lui?!
sa nu ocolim niciodata suferinta din dragoste, pentru ca de viata, nu ne vom vindeca niciodata.
cat despre suferinta fizica, durerea e direct proportionala cu frica de moarte, motiv pentru care ii simtim vibratiile nocive, si astfel gresim sinelui temandu-ne.

in concluzie ar fi bine sa nu mai vorbim despre sine si sa il lasam sa devina.

1. poetic vorbind, da, faptul ca tragi aer in piept nu inseamna ca ai viata dar, cum ramane cu ceilalti?! daca intelegi ce vreau sa spun(e ca aia cu radioul care isi baga picioarele in Europa FM) si nu ai facut altceva decat sa-ti dai cu presupusul, asa cum probabil ai presupus ca domnul Badea ti-a bagat textul in atelier, ,motiv pentru care ai bagat titlul in atelier, daca ma intelegi ce vreau sa spun. atentie la neatentie asta apropos de daca teceam filozof ramaneam: "Filozofia d-tale despre orgolii n-are nicio legătură cu realitatea!" cat despre a fi confuz, ce sa zic?! toti suntem confuzi si ne dam doar cu presupusul, sau cel putin cei care recunosc, in rest, noi ceilalti tragem doar aer in piept.

si crede-ma ca nu speculez. orgoliul tau e mare si nu are loc printre niste nepoeti ca noi. din nefericire pentru tine mai sunt unii care au mai mult decat viata ei, dar cine mai are timp sa ii priveasca. eu nu am venit aici sa iti arat cat de orgolios esti, am venit la fel cum te duci si tu, daca ma intelegi, dar probabil nu ai intels. cum ti se pare cand imi dau cu parerea asa cum o faci tu? "De aceea vorbeam despre penurie, dacă poți înțelege! (deși nu cred!. Nu înțelegi nici lucruri mai simple cum ar fi de ce un text bun este trimis în atelier și altul prost intră din prima!"

"dacă poți înțelege! (deși nu cred!" spune multe despre un om. in poezie nu e vorba de intelegere, in creatie nu intra intelegerea. suntem atat de diferiti incat singurul lucru bun pe care putem sa il facem pentru a admira un ceva, o ceva, un ce vrei tu si care nu iti apartine, e sa tacem si nu sa haitum. si ca sa te agasez: "dacă poți înțelege! (deși nu cred!"

si ca sa intelegi de unde am inceput sa urmaresc comentariile tale.

"„...frunzele miros a uimire
a gândul meu”..."

daca nu poti simti, imagina, mirosi sufletul n-ai sa intelegi si desi iti spui poet!

sincer, sunt foarte trist atunci cand oamenii cauta sa omoare tot ce-i frumos, doar pentru ca ei nu pot intelege. d-asta ti-am spus ieri :punctele noastre de vedere sau parerile noastre trebuie sa cada cu grija in dimensiunea autorului, altfel doar ciopartim.

nu am nimic cu tine personal ca om, pentru ca si eu sunt un om si daca as avea ceva cu tine, as avea si cu mine, deci exclus.

nu penurie de viata, poate penurie de alimente, de lucruri care intretin viata. cand spui penurie de viata, nu pot sa inteleg decat ca noi ceilalti am murit si tu inca mai esti pe aici de unul singur, sau poate doi(si faci comert cu inimi in piata), evident, doar pentru ca ai avut o resursa indispensabila fara de care noi ceilalti am devenit moarte (si moartea la randul ei un gol in dumnezeu. nu. nu penurie de viata, poate neviata). bine, acum inteleg ca taraba cu inimi poate fi si virtuala ori pe hartie, si e ok, dar ce te faci cu statul, care evaziune in doi?! hai in 3. deci penuria asta de viata, destrama poemul. si hai sa nu ne mai uitam dupa veveritele din scorburile altora. sa ne vedem de veveritele noastre. critica constructiva e aia nu in doua randuri. daca nu iti place si nu ai chef sa dai sfaturi, ignora acel text. nu te ajuta pe tine in primul rand. eu tac, dar vad multe. daca un text al tau a ajuns in atelier si altele nu, pe considerentul ca al tau e mai bun, nu mi se pare ok. tu esti subiectiv vis a vis de textul tau. am citit multe din comentariile tale si in general ai cerut doar explicatii si n-ai adus nimic care sa contribuie la imbunatatirea textului. dar stii ce? pana la urma noi astia care ne spunem poeti, cand de fapt nu suntem nimic, nu o sa schimbam niciodata nimic prin textele noastre. critica nu poate trece de orgoliile noastre. asa ca dupa parerea mea punctele de vedere pe care ni le formam in urma citirii unui text, trebuie sa cada cu grija in dimensiunea autorului, altfel doar ciopartim.

o zi buna!

as desparti prima strofa de urmatoarele doua si as lasa-o singura, e ca o piatra aruncata in cer(aruncata bine). a doua strofa e altceva, un alt drum pe care sa-l incerci in cautarea ta. desi imi place si prima strofa, a doua e deosebita. poate ca am eu o slabiciune pentru poemele scurte, dar priveste-o!
pastreaz-o pe a treia pentru altceva...

prima strofa e "bea-ma dracului", dar parca nu-i tot. a doua strofa e intreaga si parca e de Cioran, e al dracului de frumoasa! a treia e tot ce-i lipsea primei si e o surpriza pentru ca nici nu ma gandeam la zmeu. cat despre a patra, nu stiu de ce, dar ce se alinta "ca praful pe masa de scris", parca nu-i din intimitatea asta mai ales, pentru ca mesele sunt acum pentru orice si mai putin pentru scris. desigur ca e masa ta de scris, dar fa-o cumva sa fie si a noastra! :) de fapt, eu nu am vrut decat sa evidentiez poemul si cam atat.

enumerarea "a o", e cea mai buna interpretare a masochismului, si mai ales "a o roade incet" pentru a-l dezbara de tot ce-ai fost! un poem lucid care descrie perfect, si citez, "viata asta e al naibii de frumoasa!". mi-a placut!

într-un alfabet al învârtirii
care pic din noi ar fi capabil să fugă
în compania acestei nevroze care a înghițit gâtul lebedei
unde toate întâmplările sunt asemenea
nu doar simple coincidențe care dau naștere unei viituri de înjurături
înainte și după scriptura unei mirese
proaspăt ieșită din calvarul ei alb
și să spună lumii că din cauza noastră?!
REFUZ
tot ce-i mult!
îmi conduc automobilul ca un bisturiu printr-o beregată
iar tu ești o noapte înfiptă în auz
care pic din noi ar fi capabil să fugă
în compania acestei nevroze care a înghițit gâtul lebedei
eu sunt doar un șofer
la fel ca și o pasăre în zborul ei
lasă sunetele să treacă
așa că lasă
lasă acel nimeni să ridice piatra
care o să mângâie obrazul de mai târziu
pentru că nu este crima ta
lasă totul să îți intre în burtă
lasă dimineața împușcată din pat și pleacă
du-te să rodești o casă în sex
pătimaș
și du-te femeie! REFUZ

la titlu nu m-am gandit prea mult, dar ce zici de Rammstein?! fara prea multe cuvinte, cam asta e starea ta, a poeziei tale, numai ca din pacate o lasi sa se imprastie, dar nu-i nimic, cu rabdare si cu har ajungi si acolo!

multumesc frumos!

hai sa vedem cum e! :) multumesc

si asta ar merita o steluta, chiar mai mare decat la ultimul! da, bucuros sa te citesc!

ori iti place, ori nu-ti place mie imi! ce as mai putea sa adaug acestui poem?! binentele ca de critica numai de bine, d-astia-s multi si @oricum, sa-i lasam ca altceva nu au ce face. asadar voi atrage atentia acestui poem pentru ca sunt momente in care rezonezi cu starea autorului si atunci orice ti se va parea genial. multumsc frumos autorule!

nu ma asteptam la comentariul tau si iti multumesc frumos. chiar o surpriza placuta!

"ma iubeste" "nu ma iubeste", am jucat jocul asta si mi-a iesit ca ma iubeste, atunci, am ales sa nu il schimb, e ceva personal in titlu. macar atat sa pastrez pentru mine :). dar iti multumesc pentru observatie si pentru apreciere! :)

chiar asa, :) o cadere in gol!

incerc doar sa inteleg dincolo de o realitate moarta! multumesc frumos!

ma bucura semnul tau si iti spun: cu placere!

p.s. n-am vrut si nu inteleg de ce, pentru ca nu am vrut!

cu mult timp inainte-demult, de vreme indelungata sunt plecat, dar probabil ca ai dreptate nu te pot contrazice mai ales, pe tine.

unii zic tigare, altii tigara, unele sunt din hartie si tutun, altele doar din foi de tutun...dracu mai stie cu atatea apucaturi! :)

iti multumesc pentru atentionari!

nu stiu ce mai e pagubos sau paguboasa in vremurile noastre :)

oricum, multumesc frumos pentru trecere!

si pana acum le-am descoperit?!

sa o scoata cineva! :)))