Poezie
Toamna bicicletei galbene
1 min lectură·
Mediu
Când te iubesc, nu șterg praful, adun în saci aminitrea pustiului biciclând.
Am păstrat cât pentru o inimă și o noapte. M-ai întrebat unde am găsit-o…
ți-am spus, că în mine se pierd toate
pe rând, loc doar pentru pedale.
Când te iubesc, te îmbraci în negru fără umbră. Mă uit,
prin oameni să îți spun
despre bicicleta galbenă cu roți de pământ,
claxonez iubirea din tine. Nebun
adorm spițele una cate una,
galbene, precum toamna bicicletei.
Bicicletei mele
Bicicletei tale
Toamna
ca toamna
pedalând
053.922
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marinescu Victor
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Marinescu Victor. “Toamna bicicletei galbene.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marinescu-victor/poezie/1751525/toamna-bicicletei-galbeneComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
despre cum e sa iubesti, toamna. incantat de vizita si pe curand, asa cum ai spus. multumesc!
0
sper ca ii e bine fetei ptr care ai scris-o , e credibila, ai pus bicicleta din lebedei....o poema fara duritate, boala, morti....asa toamna da!
Du-te la Gaudeamus si ptr mine, te rog....si poate imi scrii apoi cum a fost Felix, adica cum a fost vazut de pietoni, criticii lui stiu cum il vad pentru ca privirea are o directie greu de schimbat...
Du-te la Gaudeamus si ptr mine, te rog....si poate imi scrii apoi cum a fost Felix, adica cum a fost vazut de pietoni, criticii lui stiu cum il vad pentru ca privirea are o directie greu de schimbat...
0
Victor,
am observat că în versurile tale, ai folosit un simbol al echilibrului, bicicleta, dar la tine este mai specială parcă furată din fantezie și din povestea ta de iubire
praful acela se vrea cel al amintirii ce e ascuns altfel
de multe ori se prea poate ca dincolo de negru să se observe mai ușor din lumina vitală, ascunde culoarea dar poate releva altceva, sau un fel de pitire a inimii, \"... Mă uit prin oameni, ca să-ți spun/despre bicicleta galbenă cu roți de pământ\" galbenul pare că redă din strălucirea emanată de sentimentul ce domină poezia și toamna binențeles
frumoasă poema ta
\" adorm spițele una câte una,\"- semnul meu de carte
Maia
am observat că în versurile tale, ai folosit un simbol al echilibrului, bicicleta, dar la tine este mai specială parcă furată din fantezie și din povestea ta de iubire
praful acela se vrea cel al amintirii ce e ascuns altfel
de multe ori se prea poate ca dincolo de negru să se observe mai ușor din lumina vitală, ascunde culoarea dar poate releva altceva, sau un fel de pitire a inimii, \"... Mă uit prin oameni, ca să-ți spun/despre bicicleta galbenă cu roți de pământ\" galbenul pare că redă din strălucirea emanată de sentimentul ce domină poezia și toamna binențeles
frumoasă poema ta
\" adorm spițele una câte una,\"- semnul meu de carte
Maia
0
Mainka, si eu sper sa ii fie bine. multe din poeziile mele pornesc din nehotararea mea, ea nu are nici o vina. cat despre poema, ma bucur ca iti place. sa ma duc la Gaudeamus?
Maia, ai reusit sa ajungi pana acolo unde m-am azezat sa scriu poema. ai fost acolo, altfel nu se poate. iti las semn de carte intreaga poema. n-am sa ma supar. iti multumesc pentru cum intelegi.
pe curand,
Victor
Maia, ai reusit sa ajungi pana acolo unde m-am azezat sa scriu poema. ai fost acolo, altfel nu se poate. iti las semn de carte intreaga poema. n-am sa ma supar. iti multumesc pentru cum intelegi.
pe curand,
Victor
0

mai trec,
foarte amical,