de notat si apreciat viul textului, o aruncare in HS THompson fara prea multe spaime undeva intre notitza si discurs interior necenzurat de o incoerenta anume ce face din parca-scrijelirea asta o ruptura pertinenta de foaie de jurnal. E poezie daca e resimtita ca atare, chestiuni de logistica a textului, daca ar fi fost altfel pozitionat ar fi fost mai ...citibil liric (sic)si nu ar fi fost nevoie de label ca sa priceapa cititorul cum sa-si calibreze ochiul receptor.Cu risul de a fi contra-pus la colt modul asta de argumentare cred ca din motive de partial inedit si totusi buna-constientizare a actului de a-l fi facut asa, textul asta merita instelutzare. Sa se vada intru... debate.
si-aici pentru detasare si umor
desi, ca-n multe dintre textele tale detasarea-i un scop in sine si umorul amar
dar, pina la urma, cautarile astea sint tot ce conteaza
faina si forma asta, se potriveste foarte bine textului
ala speriat e glontu?
cam așa cum zâmbesc la toate celelalte poezii,la giumbușlucurile (auto)ironice, o fac și-acuma: dulce-amărui.
de semnalat capacitatea extraordinară a autorului de-a vorbi la persoana întâi (și) despre alții.
și-n urmă, totu-i la fel...viața, scurgându-se, ca speedy gonzales.