Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Când timpul dormea pe buzele tale

1 min lectură·
Mediu
brățară de nori cerne cuvintele despărțirii
din noi ridică suflete coboară furtuni
prin fereastra închisă
pământ își mută uscăciunea în adâncuri
acolo mi-am îngropat ultima viată
am rasucit-o într-o noapte
când timpul dormea pe buzele tale
când părul tău dezmierda tăcut palme
acum...
îmbătrânite fără tine
când ochii nu-ți mai zâmbeau desenând chip în lună
era pentru prima oară
când...
ți-ai dus visele departe
acum...
răsucesc gânduri în orizont tesut din taceri
timpul a uitat să mai învârtă pământ
pentru cei aleși să vegheze lumina celor ce-l calcă
îi cântă sfârșit
au adormit îngerii
treziți copilăria și alungați ursitoarele
au legat cruci de leagăn ancorat într-un blestem
am obosit să-l îmbrac
apoi...
ursiți
atât vă cer
053.821
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
116
Citire
1 min
Versuri
26
Actualizat

Cum sa citezi

Marinescu Victor. “Când timpul dormea pe buzele tale.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marinescu-victor/poezie/135511/cand-timpul-dormea-pe-buzele-tale

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@dana-musatDMDana Mușat
Victor, imi place mult poezia ta. Ceea ce mi-a captat atentia a fost titlul. foarte bine ales, de o simplitate patrunzatoare extraordinara.
\"răsucesc gânduri în orizont tesut din taceri\"-uite, versul asta mi-a ajuns la inima. E perfect pentru mine si iti multumesc. il iau cu mine, chiar daca tu nu mi-l dai(asta sper k nu e furt):)).
drag de tine, Dana
0
@marinescu-victorMVMarinescu Victor
ma bucur ca te-ai oprit sa lasi un semn. poti fura toata poezia si am sa zambesc. aici, sunt bucuros cand cineva ma fura cum ai facut-o tu. aduna-ma intr-o pagina si ma citeste atunci cand vei simti nevoia. pentru asta scriu. inca o data iti multumesc.

cu drag, Victor
0
@marta-cremenyMCMarta Cremeny
Victor, am citit poezia de când ai postat-o și mi-a părut rău că nu am avut timp să îți spun cât de mult mi-a plăcut captivitatea în vâltoare, căderea în înalt, îngroparea zborului, amorțeala în pemanența tăcerii. A murit visul și candoarea (este exact ceea ce discutam seara trecută cu cineva drag mie), se sfârșește povestea și nu mai poate urma nimic după toate astea. Finalul poeziei tale mi-a plăcut teribil de mult, nu mă așteptam oricum :,,apoi...
ursiți
atât vă cer\". Avem nevoie să renaștem. Atât.
Am apreciat, pe lângă semnificațiile și ideea bine conturată a poeziei, împletirea reușită, lucru rar, cu imaginile în care se îmbracă, modul în care reușește să evite o aglomerare grea a figurilor de stil, deși nu duce lipsă de ele. Tocmai senzația de ,,simplitate pătrunzătoare\" pe care o remarca Dana în titlu și nu numai este un plus poetic pe care îl aduci cu o lejeritate de invidiat, pentru că nu e deloc simplitate.
Să mai citez câteva versuri, doar așa, pentru plăcerea mea :) :,, pământ își mută uscăciunea în adâncuri
acolo mi-am îngropat ultima viată
am rasucit-o într-o noapte
când timpul dormea pe buzele tale\"
,,când ochii nu-ți mai zâmbeau desenând chip în lună\"
,,treziți copilăria și alungați ursitoarele
au legat cruci de leagăn ancorat într-un blestem
am obosit să-l îmbrac...\"
Mi-a plăcut. Mi-a plăcut. Mi-a plăcut.
Cu drag,
N.
0
@marinescu-victorMVMarinescu Victor
comentariul tau imbratiseaza versurile, iar pe mine ma lasa fara cuvinte. da-mi voie sa te privesc si sa-ti spun...ma bucura prezenta ta in pagina mea. inseamna mult pentru mine ca nu raman necitit si ca o parte din mine va atinge. sunt sigur ca unii ma gasesc altfel, dar nu-i pot multumi pe toti.
0
@marinescu-victorMVMarinescu Victor
comentariul tau imbratiseaza versurile, iar pe mine ma lasa fara cuvinte. da-mi voie sa te privesc si sa-ti spun...ma bucura prezenta ta in pagina mea. inseamna mult pentru mine ca nu raman necitit si ca o parte din mine va atinge. sunt sigur ca unii ma gasesc altfel, dar nu-i pot multumi pe toti. oricum, am sa raman acelasi :) Narcisa, iti multumesc pentru cuvintele frumoase.

cu drag, Victor
0