Poezie
mila Ta
1 min lectură·
Mediu
MILA TA
Se aud urlete, furtuni, scrâșnete din dinți încă mai sunt
Și-mi pare că numai de mila Ta e nevoie pe pământ!
Nu știu să fac nimic afară de chemarea numelui Tău
Sunt prigonit de dușmani întăriți în rău,
În singurătatea-n care zac
Am invățat să mă rog și să tac,
Sunt forțat să merg pe străzi aglomerate
Și-n palme mi-au apărut stigmate,
În gândul meu nu-nvinuiesc oameni
Și-aș vrea cu un înger alb să mă asameni,
Mă scutur ca o frunză învechită-n chin
În iarna care vine nici cerul nu-i senin,
Se aud vaiete, voci, plânsete încă mai sunt
Și-mi pare că numai de mila Ta e nevoie pe pământ!
023.287
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- marinescu filip
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 112
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
marinescu filip. “mila Ta.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marinescu-filip/poezie/1731524/mila-taComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Interesanta, reuseste sa transmita un mesaj, cred ca trebuie inca putin lucrata si va fi pe masura asteptarilor!
0
MF
imi pare rau ca raspund atat de tarziu...
multumesc mult de apreciere.
te mai astept.
M.
multumesc mult de apreciere.
te mai astept.
M.
0
