Poezie
Poveste
1 min lectură·
Mediu
POVESTE
Era iarnă și fulgii de zăpadă cădeau peste amândoi
Ca-ntr-o cântare însutit sfântă
Și-mi imaginam despre tine, despre noi
Gânduri albe, gânduri moi, pescăruși care cântă.
Când mi-ai dat mâna ta rece și tremurândă
Vârtejul crivățului plecase din mijlocul nostru
Lăsându-ne-ntr-o pace-aproape flămândă
Doar copacii de pe alei, înmărmuriți, își căutau rostu.
Bucuria dinlăuntru era așa de grozavă la față
Că nu mai știam ce e cu mine
Sufletele noastre se-mpreunau în forme de gheață
Și picioarele mergeau parcă singure pe patine.
001.704
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- marinescu filip
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 83
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
marinescu filip. “Poveste.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marinescu-filip/poezie/239690/povesteComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.