Marina Nicolaev

din nefericire, soarele răsare și pentru noi dar nu intuim întotdeauna momentul...bâjbâim, tergiversăm, ne umplem de complexe și prejudecăți tocmai când nu trebuie...
poate deja pe cealaltă parte a planetei, soarele e deja răsărit și pentru fiecare din noi. cum zicea și Walt Whitman: \"dacă nu mă găsiți într-un loc, cautați-mă în altul. eu undeva m-am oprit si v-aștept\".

Autoportret cu chibrituri
poezie [ ]


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Luminita Suse [Oriana]

2004-08-23 |



\"Nu-mi mai prisosesc cuvintele fierbinți
de pe muchii ascuțite de gânduri
greierii minții cad fluierând înăuntru
păsările tac înghețate prin buzunare\"
este superbă poezia!
tu rămâi însă fetița cu chibrituri încorsetată în convențiile rigide, prejudecățile și superficialitățile oamenilor mari, încercând cu disperare să îmbraci carcasa nefirească de femeie...aprinzând la nesfârșit neîngăduitele luminițe în fața bradului fericirii altora...cred că archimboldo ți-ar fi făcut portretul din comete și din constelații îndepărtate...și nu numai el.

Dragos, nu poti trece nimic cu vederea, ci problema este a fi in stare sa accepti. In consecinta, ceea ce spui tu, a fi sau a nu fi viu nu inseamna a uita sau nu, ci de a accepta sau nu, ca o conditie a supravietuirii.

Dara, comentariul tau ma onoreaza (si e mult prea mult).

talentul cu care spui ceea ce spui, dureros, incopciat de metaforic, e de admirat...\"La fiecare șapte bătăi de inimă
se termină o săptămână de patimi pătate
întâmplate din singura mea jumătate de vină\"
sincopele, aritmiile noastre, le petrecem mai departe, impotriva vointei, destinului...superb!
steaua ta e foarte aproape!

multumesc pentru comentarii, sunt prea multe reverente (din punctul meu de vedere), dar ceea ce este interesant, este efectul produs, transformat in adevarate poeme in proza.
cat despre memorie, ea este singura ce ramane loiala, obiectiva pana la durere...
...cat despre trecut (al meu sau al celorlalti)pe care dorim sa-l \"trecem cu vederea\", ca pe un fisier, ca pe un balast, ca o conditie a supravietuirii, este un efort zadarnic; pentru ca trecutul ramine acea parte din noi: organ vital, invizibil, indivizibil si ireversibil.
la randul meu, comentariile primite ma obliga la o reverenta atemporala, oriunde ati fi.

cred ca este o imagine superba
(\"în tot ceea ce trăiești inima ta bate
ritmul iernii nemotivat înhumată
în tinerețea definitivă din gând.\")
de-a dreptul filosofica, daca imi permiti...
zilele sunt atat de numarate iar noi ne pierdem intre inconstienta si inertie, clipa dupa clipa...

P.S. Poeziile din volumul premiat \"Oublier en avant\" pot fi postate pe varianta franceză a site-ului?

Bine ai venit, Marlena Braester!
Prezența ta ne onorează!
pentru cei care nu cunosc poezia Marlenei Braester, din google am extras doar atât:
\" Primul ministru al Frantei a acordat o distinctie poetei Marlena Braester
Ministerul francez al Tineretului, Educatiei Nationale si Cercetarii a anuntat-o pe poeta Marlena Braester - presedinta Asociatiei Scriitorilor Israelieni de Limba Franceza, ca Primul Ministru al Frantei i-a acordat medalia care reprezinta titlul de\"Chevalier dans l\'Ordre des Palmes Academiques\" pentru \"servicii aduse culturii franceze\".
In anul 2001, poeta a primit \"Premiul Ilarie Voronca\" decernat de Asociatia poetilor din Rouergue, Franta. Anul trecut, i-a aparut la Paris volumul de versuri \"Oublier en avant\". Marlena Braester a tradus din ebraica in romana romanele lui Amos Oz \"Cutia neagra\" si \"Sa nu pronunti: noapte\", publicate la Bucuresti in Editura Univers. \"
Mi-aș dori și eu volumul \"Oublier en avant\".
Unde îl pot găsi? Dacă la Paris, spune-mi ce librărie, în curând voi trece pe acolo.

mulțumesc Mae!
mă cheamă veșnic marea (marea cea mare, marea plecare etc.)
Oana, și cine a zis că vreau să mă las salvată?!? :)

sezonul de vânătoare! da, turismul dezvoltă musculatura sentimentală.:)))
tine-mi Doamne, caii verzi!

mulțumesc Liviu pentru aprecieri.
din nefericire, te scoli într-o dimineață și te trezești sub un munte de monotonie și balast...
dar o anumită întâmplare îți poate colora viața...

va multumesc pentru \"intersectii\" si aprecieri!
da, exista undeva \"unicul
după care începi să răsfoiești
anotimpurile
în vârful picioarelor\" ...
si fetelor, tineti minte,
merita \"sa-mi las balta toate interesele\"!:))

multumesc, Elia. voi înlocui păreri.

am aflat prea tirziu ca a murit...a fost un arhitect extraordinar de talentat de o modestie si un optimism incredibil.
Dana Sandulescu, condoleantele mele, oriunde ai fi in America!

fiecare visează la câte un ocean, mare, râușor...în preajma vacanțelor.și ce e mai frumos decât să te bântuie o mare pe care ai mai văzut-o cândva, ca și cum dintotdeauna ai fost a ei...

\"acolo se furișau gîndurile mele
pe catalige din lemn parfumat
fluturii călare pe îngeri miopi
și singurul sărut
albastru\"....
o metafora superba!

\"Cum ar fi dacă în loc de inimă
am avea un fruct incoruptibil
sau altceva\"
\"...sau plâns de altceva.\"
da, cum ar fi dacă inima ar fi inimă?

e doar ciresul tau din curte care te tot striga in iunie...
\"a inimii camasa din zale de sticla\" este o metafora super, ca imagine.

MÃRTURISIRE
Motto:
Eu cred
ca undeva există o lume în care te țin de mână.
Radu Tudor Ciornei

lumea despre care-mi scrii
ideograme vechi pe podul palmei
începe la marginea ta
excrescență atemporală
de unde se-adapă
colonii albastre de fluturi.

...încă mai păstrez în album
cuvintele cu iz de lună
ce au conturul insulelor
din care viscolesc
până la refuz,
sintagme.

MÃRTURISIRE
Motto:
Eu cred
ca undeva există o lume în care te țin de mână.
Radu Tudor Ciornei

lumea despre care-mi scrii
ideograme vechi pe podul palmei
începe la marginea ta
excrescență atemporală
de unde se-adapă
colonii albastre de fluturi.

...încă mai păstrez în album
cuvintele cu iz de lună
ce au conturul insulelor
din care viscolesc
până la refuz,
sintagme.