Poezie

septicemia memoriei

1 min lectură·21 iunie 2004

Mediu

deja mă pândesc în somn

lacustre drumuri

sandaua de nisip a mării

își cască talpa udă și mă devoră

ronțăind stridii albastre

fosforescente

genunchii neliniștiți ai fluturilor

obosiți, asudați de soare

alunecă epuizați

prin arhitectura

incertă a valului

sinucigându-se

-bistroul din Cannes

palmierii din Nice,

la Promenade

hotel Negresco-

septicemia memoriei

bolborosind deja

a soare și a fluturi aurii

și tot ceea ce se întâmplă

dinspre mine

acut

ca o lunație confuză a ierbii.

023.854

Despre aceasta lucrare

Autor: Marina Nicolaev
Tip: Poezie
Cuvinte: 74
Citire: 1 min
Versuri: 23
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Marina Nicolaev. “septicemia memoriei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marina-nicolaev/poezie/77322/septicemia-memoriei

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

ST Sorin Teodoriu✓22 iun. 2004

Pai da. La ce poate sa se gandeasca Marina? La marea Mediterana, desigur. Hai ca esti fata buna si te las sa mananci stridii multicolore si fosforescente, acolo, departe.
Vacanta frumoasa Marina,
st

MN Marina Nicolaev✓22 iun. 2004

fiecare visează la câte un ocean, mare, râușor...în preajma vacanțelor.și ce e mai frumos decât să te bântuie o mare pe care ai mai văzut-o cândva, ca și cum dintotdeauna ai fost a ei...