Poezie
Noi
Cei de-acasă
1 min lectură·
Mediu
Noi suntem semințe și viitorul e al nostru.
Părinții ne învață legea, datina și rostul;
Ne place învățătura și mersul înainte,
Pământul, țara și părinții ni-i iubim fierbinte!
Străbunii cu sudori ne-au făurit o casă,
Noi, cu mai mult efort, vom face-o mai frumoasă:
Vom face cocostârcii să se reîntoarcă-n zbor
Să împletim cu dragoste mândria de ogor.
Vom învia colindele – adormite pe vatră,
Orașe de verdeață, acoperindu-le pe cele de piatră.
Vom colinda prin lume, oriunde pe pământ,
Dar ne-ntoarcem acasă, sub noi strămoșii sunt.
Și pentru toate acestea, un soare blând o să lucească –
Veșnic pe universala boltă albastră.
0213
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marin Corneliu Dobre
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 103
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Marin Corneliu Dobre. “Noi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marin-corneliu-dobre/poezie/14205460/noiComentarii (2)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.
GPGPGeorge Pașa✓Nu vi se pare că sunt prea multe versuri, fie și parafrazate, din poezia omonimă a lui Nichita Stănescu?
0
BGIată și originalul:
Noi, de Nichita Stănescu
Noi suntem semințe și pământul e al nostru,
știm cel mai bine locul și patima și rostul,
știm cel mai bine legea și mersul înainte,
suntem după nevoie și lacrimă și dinte.
Nu cerem nimănuia nimic, însă oricine
dacă el vrea-l numim și prieten și vecine.
Aici și pâinea, sarea, noi a avem la masă,
căci ne-am făcut-o singuri, zidindu-ne o casă.
Nu zicem rău de nimeni, stăpâni peste pământ
Noi suntem în picioare, sub noi străbunii sunt.
De-aceea poate-n libertate să lucească,
deasupra noastră, universala boltă albastră.
Noi, de Nichita Stănescu
Noi suntem semințe și pământul e al nostru,
știm cel mai bine locul și patima și rostul,
știm cel mai bine legea și mersul înainte,
suntem după nevoie și lacrimă și dinte.
Nu cerem nimănuia nimic, însă oricine
dacă el vrea-l numim și prieten și vecine.
Aici și pâinea, sarea, noi a avem la masă,
căci ne-am făcut-o singuri, zidindu-ne o casă.
Nu zicem rău de nimeni, stăpâni peste pământ
Noi suntem în picioare, sub noi străbunii sunt.
De-aceea poate-n libertate să lucească,
deasupra noastră, universala boltă albastră.
0