Poezie
Dorința
1 min lectură·
Mediu
Mamă, de ce nu m-ai făcut un om
de zăpadă?
M-aș fi topit odată cu lacrima.
Lucrurile și oamenii n-ar fi avut nicio putere,
nu m-ar fi rănit de atâtea ori.
Și sufletul n-ar mai avea atâtea cruste
ca cercurile în copac.
Amintirile lacrimilor n-ar mai rămâne.
Doar soarele m-ar fi îmbrățișat și
m-ar fi ucis.
Aș fi purtat o cruce din raze și din nea,
Pe o Golgotă albă, topit în umbra sa,
Fără cununi de spini, dar cu răni în piept,
Să sângerez doar apă, sub soarele cel drept.
0012
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marin Corneliu Dobre
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 91
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Marin Corneliu Dobre. “Dorința .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marin-corneliu-dobre/poezie/14205219/dorintaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.