Poezie
Coloana fără de sfârșit
1 min lectură·
Mediu
Avânt peste avânt se-nalță
Coloana sufletului meu;
Dar între un avânt și altul
Mă simt atât de singur,
Îmi e atât de greu,
Că-mi vine însumi să sfarm
Coloana sufletului meu.
Cu cât se-nalță-n vreme,
O bat vânturi mai multe,
De-mi vine să-i las părțile,
Ca frunzele, de vânt să fie smulse.
Dar dintre prăbușiri, cutremure și bântuiri,
Coloana mea săgeată fulgeră spre Infinit
Și-mi pare, uneori, c-a devenit
Coloană fără de sfârșit.
0030
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marin Corneliu Dobre
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 73
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Marin Corneliu Dobre. “Coloana fără de sfârșit.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marin-corneliu-dobre/poezie/14205272/coloana-fara-de-sfarsitComentarii (0)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.