Poezie
București - Orașul inimă
Orașul inimă
1 min lectură·
Mediu
Doarme întins pe coline,
ca alte lumi latine.
Dâmbovița își dăruie lui viața,
străbătându-l.
Cândva, orașul o va îmbrățișa
pentru a-i reda prospețimea și dulceața
de la izvoare.
Orașul meu își adună cu folos
toate clipele;
Zi de zi se lărgesc umerii
orașului meu.
Când mă gândesc la el,
mă văd într-o uzină,
într-un creier
sau într-o inimă!
În brațe Bucureștiul meu mă strânge,
Trezind un dor nostalgic de părinți,
Și-o rugă veche-n umbră se mai frânge
Din sfintele icoane cu mari sfinți.
0527
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marin Corneliu Dobre
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 83
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Marin Corneliu Dobre. “București - Orașul inimă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marin-corneliu-dobre/poezie/14204776/bucuresti-orasul-inimaComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Marin Corneliu, am citit poemul cu mult drag și apreciez în mod deosebit rigoarea cu care plasezi geografic urbea ta preferată! Urbs alta iugis, toto quae praesidet orbi - cum ar zice Vanghelie
1
