Domesticirea cuvântului

nisipul care se transforma intr-o imensitate de perle cand candelabrele se aprind dincolo de cerul ce se scufunda in ocean
deschiderea simtita, eliberare de lumea de zi zu stresul sau si micimea fortata...sete de absolut ori foame ori pierdere de el si regasire iluzorie e acolo dar nu e special pentru tine
apropierea de unul din astrii, avarie pe retina, flacari, avarie in respiratie, flacari iti consuma aerul, mai putin de o secunda, intre fotograme
metamorfoza intunericului odata cu a ta, apar bufnite, iti tintuiesc mentalul de aripile lor, pun stapanire pe el, se orienteaza tragandu-te, tu oarba in continuare.

am presupus ca asta era acolo, dar trebuie straduinta sa reusesti sa scoti tot, uneori reduci la nimic doar din cauza iluziei ca versul inseamna mic, neincapator

Va multumesc din suflet pentru aceste cuvinte. Ma straduiesc enorm, dar uneori este foarte greu, caci traiesc in Serbia si in jurul meu aud doar limba sarba. Credeam ca aici, pe acest site imi voi imbunatati vocabularul, dar iertati-mi indrazneala, am impresia ca intre poeti de aici predomina egoismul si nimeni nu e dispus macar sa ofere macar o critica negativa. Poate gresesc, dar cu o astfel de impresie am ramas.