Mariana Cardas

Eu am mai imbatranit cu un an si m-a cuprins nostalgia. Si chiar melancolia despre care vorbeste Anton in poezia pe care a postat-o astazi, idei care i-au venit pe cand ma aflam langa el, iar el se afla pe langa mine, si nu numai, pentru ca imbatraneam impreuna.

Liviu, te-ai tinut de cuvant! Atat de repede ai \"lucrat\" si atat de bine! Si ce intuitie, domnule, caci pe mine, in timpul ce-a urmat aniversarii, m-a cuprins melancolia si nu mai stiu sa ies din ea. Am incercat si eu ceva, dar nu este inca gata...

Hermann, ai putea cu siguranta sa te faci critic. Intotdeauna am apreciat modul in care te achiti de aceasta sarcina. In orice caz vreau sa-ti spun ca pana am terminat de citit, am avut emotii... Trebuia sa vad cat de \"sifonata\" urma sa ies ... Ai dreptate firul rosu este cam greu de urmarit...Presupun ca totusi te-a \"atins\"... De aceea n-as vrea sa aluneci in vreuna dintre starile tale... Zborul m-a obsedat si va continua sa ma obsedeze...Si apoi imbatranirea si caderea ca sa nu pronunt cuvantul fatidic

Poti sa-mi exemplifici concret, te rog, acele oximoroane cat casa pe care le-ai gasit in aceasta poezie?

Oriana, eu te-am vazut doar, intr-o poza la Pan pe lep-top. Imaginea ta e formata in mintea mea. Mai ramane atingerea mainilor... Parca nu e cafenea, ci zoo-park.

La serviciu fac lucruri pe care ar trebui sa le fac in timpul liber. In timpul liber, care nu mai este liber, fac lucruri care se fac sau ar trebui sa fie facute la serviciu. De ce? Din cauza atractiei pe care o simt pentru acest site. Licorna, nu m-am suparat in legatura cu observatiile tale referitoare la timpurile verbelor si nici in legatura cu observatiile despre o cacofonie care s-a strecurat in niste versuri mai vechi, le voi corecta, cand o sa-mi fac timp si sper sa resusesc acest lucru. Inca de ieri voiam sa-mi exprim nedumerirea in legatura cu cuvantul \"verigheta\". eu am vazut ca asa se scrie desi vine din neogrecul vergheta. Si eu sunt aceeasi nesabuita.

Mi-a placut teribil ce-ai scris, Adrian. Esti savuros.

Ma bucura unitatea noastra. De aceea ma simt intr-o familie. Imi place ce-ai scris! Ce-ar fi sa-i facem o invitatie!

Asa este Andia, putem avea modestie macar cat o samanta de mustar. Sa nu ne credem zmei, dar nici slabaturi...

Ai dreptate Biona este un aspect pe care si eu l-am uitat in comentariul meu la Radu Lucian :pasiunea. Ma gandesc la familiile pasionate de muzica ai caror membrii nu erau nici interpreti de exceptie nici compozitori demni de a fi trecuti in istoria muzicii care faceau impreuna seri de muzica... Si a proposde muzicieni : ai vazut vreodata fetele celor care fac muzica? Pe fetele unora se citeste atata bucurie, bucuria pe care ti-o prilejuieste lucrul facut impreuna.

Multumesc tuturor pentru stele si urari. Sa traiti si voi ca sa ne bucuram de astfel de momente!

Domnul Dan Mircea Cipariu m-a suparat foarte tare astazi. Desigur, el nu ma cunoaste, dar, culmea nici eu pe dumnealui. Nu sunt printre cei mai buni poeti ai acestui site, si poate nici nu sunt poet(a), dar el - site-ul - este ca si casa mea. De aceea ma mira de ce un singur comentariu a aparut pana acum... Poate nu toti simt ca mine...
Unul dintre filmele mele preferate este Amadeus de Milos Forman. Acolo se vorbeste despre omul de geniu si omul mediocru. Probabil unii dintre noi ne credem geniali - si asta fara sa fie o gluma sau o ironie - altii isi stiu si sunt convinsi de adevarata valoare. Eu m-am gandit, in urma vizionarii filmului despre care vorbeam, la urmatorele : la 10 000 de \"creatori\" exista poate 100 cu talent si intre acesti o suta doar unul are geniu. Domnul Radu Lucian Herinean ne-a oferit tuturor prilejul de a visa ca suntem poeti. Desigur unii dintre noi chiar sunt. Poate eu mai putin. Dar ma simt bine in aceasta familie si sunt multumita de ceea ce fac. In aceasta societate romaneasca am putea face fiecare altceva decat ceea ce facem, fiecare conform varstei si pregatirii sau performantelor intelectuale.
Probabil ca printre poetii consacrati, nici dumnealui nu se afla la inaltimea altor poeti despre care am auzit si pe care i-am citit. Si eu sunt convinsa ca un studiu adecvat al site-ului poate dura cateva zile bune, (citirea tuturor poetilor cu level 100 si realizarea unei scale de valori), dar domnul Cipariu, asa ocupat cum aflam ca este, nu a avut timp. Noi vom ramanein mediocritatea mediului nostru dar si dl Cipariu va ramane in mediocritatea mediului sau de poeti consacrati.

Azi cred ca regina muzelor te-a vizitat. Am citit poezia, am trimis-o cuiva pe e-amil. E acea poezie pe care numai un barbat putea sa o scrie...

Iti multumesc Anaid, voiam sa-ti trimit in acest scop un e-mail. Ce fericita esti ca vei vedea muntele...Saruta-l te rog din partea mea.

Mai este putin-putin pana la ziua mea dar inca destul cat sa creasca setea! Vai de mine, am inteles ca nu se mai vorbeste despre lichide de baut! Multumesc!

Orice poate fi maculat. Chiar si zapada poate lasa o balta murdara.
Anaid, nu stiu daca e cea mai buna bucata de paine, dar o impart cu tine.

Mi-a placut poezia Ynightmare, este cam nightmare... Voiam sa spun ca dupa zdruncinarea unui univers shakespearean in felul in care l-ai zdruncinat tu, Will nu a vazut o alta iesire...

Ma faci sa ma gandesc la promisiunea cu "sfarcuri". Probabil te-ai plictisit asteptand...Eu mai astept caci n-am incotro...

Ce lume nebuneasca s-a nascut din pana ta. Bietul Will nu putea face altceva. De altfel se pare ca bietului Will ii cam placeau baietii.

Pane, multumesc,tocmai ma gandeam cum sa-i indepartez de pagina mea. Sigur ca am fost mandra ca poezia mea a adapostit o discutie despre poezie, dar lucrurile riscau sa ia o turnura neplacuta...