astăzi

spiritul se încrucișează ca vrejul de fasole îi cresc frunze, învață să zboare. inelele au ghimpi, se înfig încet în dragoste, încleștează negrul printre șuvițe de păr, încet, tot mai încet... mâinile se strâng pe sub pătură, oricum, o injecție va otrăvi sângele cu regrete eterne. asta fiind ziua în care nu gândesc prea multe, sau gândesc enorm, situația se încolăcește peste casă, la orizont vin oameni cu furci și sape.