Poezie
Au revenit câinii
1 min lectură·
Mediu
Câinii. Au revenit câinii. Ah cât de mult m-ați lipsit de lătrătură
Cât de mult urechile mele n-au mai simțit vorba.
Poeziile pe care le scriu nu au a face cu poezia
Sunt mâini care mă strâng de gât
Alcooluri tari de care mă doare capul zile întregi
Þâțe din care șiroiesc amintiri
“mamă care m-ai făcut”
Cuvintele toate obiectele obiceiurile cuvi(nt)oase
Mirosul de pământ din ce în ce mai familiar
Și dorința de a locui în el de a mi-l așeza peste ochi
În urechi în pântece și în loc de pat
De la o vreme marțian alexandru nu mai este marțian alexandru
Toate semnificațiile sunt coji sunt temnițe
Toate cărțile pe foc
Poeziile pe care le scriu nu le mai scriu
Trupul acesta pe care îl cară o iluzie printre oameni
Casa aceasta ca un siloz
Toamna mov .
Câinii. Au revenit câinii. Ah cât de mult m-ați lipsit de mușcătură
Cât de mult la oasele mele n-a mai ros nimeni.
022.802
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- marian vasile
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 163
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
marian vasile. “Au revenit câinii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marian-vasile/poezie/13991912/au-revenit-cainiiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RS
RSraluca sandor✓
un text care mimeaza f bine (daca nu cumva chiar este) "onestitatea" celui care il scrie. este cumva declarativ, confesiv si de "eliberare". Nu are tema pretioasa, nu lucreaza cu imagini construite cu gandul sa impresioneze si cu toate acestea cred ca e o scriere reusita, cu o doza de poezie care abil aproape reuseste sa evite patetismul "ah"/urilor :). Sincer mi/a placut.
0
MVmultumesc.
0