Maria Tirenescu

Frumos. Liliacul trezește amintiri. Eu îmi amintesc cum, în 2003, într-un început rece de mai, în Vișeu de Sus, am dus un braț de liliac înflorit. Deși știau că florile sunt pentru mama, multe doamne mi-au cerut câte puțin "mălin". Prezența lor acolo era un ultim omagiu pentru mama mea care le-a fost învățătoare, vecină, prietenă. O amintire...

Frumoasă analiză! Am citit făcând în gând comparații, încercând să îmi amintesc ce am citit din scrierile lui Teodor... Da, e interesant că poemele acestea de mici dinmensiuni sunt adunate și oferite cititorilor. Citite cu atenție pot provoca legături emoționale, amintiri, sewntimente uitate...

Mulțumesc pentru apreciere! Nu știu, nu reușesc să scriu poezii, deși aș vrea, dar pot să dialoghez cu nepoții. Nepoții mei, ai altora...

Am mai multe astfel de texte, le adun. Poate într-o zi vor apărea pe undeva, pe hârtie.

Cu prietenie,
Maria

Mulțumesc și pentru steluța de încurajare!

Vă mulțumesc mult pentru observații! Sunt începătoare. De aceea fac asemenea greșeli.

Voi ține seamă de aceste observații! Cu siguranță, voi mai scrie și voi testa pe nepoțica mea din clasa întâi.

Mulțumesc pentru citire și apreciere! Cu sau fără steluță, cred că textul le va plăcea copiilor.

Domnule Darie, vă multumesc pentru comentariu!

Scriu, mai nou, pentru copii. Poate și pentru că scriu simplu, limpede, optimist... Mă gândesc la copiii care vor să afle întâmplări reale, dar drăguțe. Important e să înceapă să citească, să descopere plăcerea de a citi. Vor citi mai târziu și altfel de texte.

Cu prietenie, Maria

Poți să dai explicația în josul paginii, pentru "șoferii" ca mine.

Da, era un urs cuminte. De aceea am îndraznit să pun mâna pe blana lui. Era o "pisicuță" mai mare.

Mulțumesc pentru comentariu!

Cât trăiește, omul tot învață.

Acele căsuțe le stârnesc curiozitatea în special copiilor. Veneau colegii mei, chiar și elevi din alte clase, să vadă ce e înăuntru.

Mi-ați amintit de un alt episod din acea vreme. Un coleg de clasă a venit mai devreme la școală și voia să știe cum fac obsrervațiile. Ninsese și el a făcut un bulgăr. Îmi amintesc că nu trebuia să iau pluviometrul. Parcă l-am văzut pe colegul meu că se întinde în timp ce mă întreba ce e acolo. Seara, cantitatea de apă era mult mai mare decât am apreciat eu. Atunci am înțeles că Tavi pusese bulgărele in pluviometru. Bine că erau doi cilintri! Am măsurat ceea ce se adunase în celălalt cilindru.

Neștiind ce e cu x5, n-am înțeles poanta. Acum e limpede.

Frumoasă secvența. Ești specialist în senryu.

Cel mai bun haiku este primul. Celelalte urmează aceeași schemă.

Poemul s-ar vrea un poem tanka? În acest caz, ar trebui să aibă o singura cezură.
Aș renunța la primul vers.

sera cu flori
de la marginea
orașului -
pitulați după ea
câțiva ghiocei

Un japonez, Taro Aizu, a numit acest poem "gogyoshi". Sunt cinci versuri, dar nu respectă și regula referitoare la numărul de silabe ale poemului tanka.

Și eroina mea era în clasa a doua. Abia auzise de geografie.

Vă mulțumesc pentru comentariu! Aveți și dv. multe amintiri. E bine să scrieți, pentru generația care e prea ocupată de telefoane, tablete...

Va multumesc cu intarziere! Nu am mai intrat de mult timp pe aici.

Colectivul de redacție al revistei de interferențe culturale româno-japoneze HAIKU a organizat a opta 11-a editie a concursului anual de poeme haiku, ediția 2015, cu participare internaționalã, în primul semestru al anului.

Au fost primite pentru concurs un numãr total de 826 poeme haiku, aparținând la 144 poeți. Dintre acestea un numãr de 180 poeme aparțin poeților români, iar 646 poeme poeților strãini.

Criteriile de apreciere ale poemelor trimise la concurs au fost cele fãcute cunoscute participanților prin comunicatul concursului.

Juriul concursului a avut urmãtoarea componențã:
-Președinte: Valentin Nicolițov.
-Membri: Teodora Moțet, Vasile Moldovan și Florin Grigoriu.

Juriul concursului a acordat premii și mențiuni la secțiunile românã, englezã și francezã. Câstigãtorii concursului sunt prezentați în continuare.

Premiul întâi

Maria TIRENESCU
Scrisori de demult –
floarea de nu-mă-uita
căzând dintr-un plic

Premiul 2

Cezar Florin CIOBICA
Gară pustie –
un cireș înflorind
pe linia moartă

Premiul 3

Vali IANCU
Teascul prin vecini –
din via bunicului
doar amintirea

Senryu-Premiul 1

Gheorghe VICOL
Teroare în vie –
în veșmintele soacrei
sperietoarea

Senryu-Premiul 2

Virginia POPESCU
Fulger în noapte –
hoțul la furat găini
își face cruce

Senryu-Premiul 3

Dan Viorel NOREA
La gura sobei –
moșul bea țuica rece,
nevasta fiartă

Mențiuni

Constantin STROE
Noapte de vară-
luna în cârligul
unei macarale

Cristina RUSU
Liniște în salon –
în ochii bunicului
atâtea stele

Daniela ALBU
Tăinuit pe raft
în scoica uitatei veri
vuietul mării

Acesta e textul despre care spuneam că merită să intre în antologia de proză. Ai aici texte frumoase, chiar dacă sunt scurte. Ai și idei. Este și timp!

Ai avantajul cunoașterii limbii japoneze. De aceea, știi de la cea mai bună sursă cum trebuie scris un haiku. Aștept noi poeme!

Constat cu bucurie că ai revenit pe Agonia. Ai un stil propriu de a scrie și a posta: în mai multe limbi.

După comentariile de mai sus, nu văd ce aș putea scrie altceva decât că aștept noi poeme.

Mulțumim, Petrică, pentru înformații!
Felicitări premianților!
Felicitări organizatorilor!

Am așteptat cu nerăbdare apariția articolului. Am vrut să văd ce s-a schimbat în orașul copilăriei mele și cum văd musafirii, ironici și cu simțul umorului, acest colț de țară. E bine!