Maria Tirenescu

Nu, n-o împușcăm! Îi dăm altceva să facă. Poate, în alt grupaj.

Cu prietenie, Maria

Am văzut că vrei să respecți numărul de silabe din haiku. Dar versul \"doar o singură frunză\" este o formă mult prea complicată. De evitat într-un haiku.

\"struguri străvezi\" este alt vers nereușit. Poate ai vrut să spui struguri străvezii sau ai vrut să spui străvezi struguri. În al doilea caz, e mai bine să scrii se văd struguri. Dar, ce rost are?

În ansamblu, imagini frumoase. Dar mai e mult de lucru.

Cu prietenie, Maria

Dane, vorbești de tristihuri, nu de haiku-uri. Dar, în subtitlu scrie haiku.

Ai făcut numeroase comentarii, bine argumentate, altor haiku-uri. Îți propun să le iei la rând pe cele postate aici, pe poezie, și să le analizezi. Sunt convinsă că, până la urmă, te vei apropia de ceea ce cred eu despre unele din poemele tale.

Am citit, când ai postat aceste poeme, dar nu pot să comentez de fiecare dată. Nu știu dacă din vina conexiunii mele la internet sau nu e ora potrivită. Nu se deschide spațiul cu comentarii. Că îmi apar \"tardiv\", e altceva. Au avut prietenii mei grijă.

Tardiv e un cuvânt mult prea pretențios în haiku. Acceptabil în tristih în spirit haiku. Bănuiești că aș fi scris ploaie târzie.

Ploaie târzie –
respinși de lutul crăpat,
stropii sar \'napoi

e o altă formă.


La primul tristih, cum raspunzi la întrebarea: ce? Că la \"unde?\", e clar, la umbra câinelui, iar \"când?\", ai spus în primul vers.

Al dpoilea tristih, oricât de emoționant ar fi, nu salvează intenția de a scrie haiku.

Cu prietenie, Maria

Un răspuns...

Dl Ioan Găbudean, președintele Clubului de Haiku „Bucurii efemere” din Târgu-Mureș spune într-un interviu care a apărut pe Crizantema (http://crizantemagc.blogspot.com/) :
”Dar dacă apari în vreo 5-6 antologii de haiku, de exemplu, înseamnă că te poți numi haijin(de fapt, doar japonezii sunt haijini, ceilalți, nejaponezi, sunt autori de haiku, de micropoeme în stil haiku).”

Am mai găsit câteva răspunsuri, dar nu știu dacă pot să le afișez aici.


Am și o părere... Dane, ție îți reușesc senryurile, dar aici ai scris subtitlul Haiku. Așa că, ar trebui, după mine, mai ales că știi să faci deosebirea, să schimbi.

Ultimul tristih chiar nu seamănă a haiku. Unde e iluminarea? Verde peste tot mă duce cu gândul la o lene, la monotonie... Nu \"sare broasca\".

Sper să mă contrazici! Cu argumente! Să înțeleagă și amatorii despre ce vorbim.

Cu prietenie, Maria

Da, e ciudat modul în care s-au anunțat doar posibilii câștigători. Nu e bine să te joci cu sufletele unor copii! Toți merită premii, toți sunt buni, în caz contrar, nu ar fi fost aleși. Felicitări!

Cu prietenie, Maria

Poate vrei o părere...


Ai studiat noțiunea de haiku? Dacă nu, atunci, te rog să te documentezi. Apoi, poți să scrii cum vrei.

După mine, ar fi corect să scrii micropoem, terțină... Dar nu haiku.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Haiku Îți va fi de folos.

Cu prietenie, Maria

Intervin doar pentru a spune că sunt necesare aceste aduceri-aminte sau completări de cunoștințe. Tuturor, mai ales că nu toți cei care citim aici avem studii filologice.

Pentru a ieși din încurcătura pe care ați menționat-o, puteți lăsa câte un rând între alineate și înainte de înșirarea cu liniuță (în interior)

Voi urmări ceea ce scrieți și, când va fi cazul, voi comenta.

Cu prietenie, Maria

Răspunde la întrebările: ce?, unde? și când? Dacă iei lista cu cerințele realizării unui haiku, poți să verifici singur dacă e sau nu ceea ce afirmi.

Cu prietenie, Maria

Vă mulțumesc pentru explicații și păreri. Am înțeles că, deși secvența este alcătuită din haiku-uri acceptabile, într-o oarecare aproximare, în totalitate nu arată bine. De acum, voi posta separat haiku-urile. Măcar să aflu care e apreciat și la care trebuie să mai lucrez. Sper să fiu mai exigentă.

Cu prietenie, Maria

Revin. Corectează, te rog, haiku. E cu totul altceva decât ai scris tu!

Cu prietenie, Maria

Fără supărare!

Am văzut în Atelier texte scrise românește. Dar aici este ceva dubios. În primul rând, trebuie să fii mult mai atentă la modul în care folosești tastele calculatorului. Noi suntem pățiți. Am scris b în loc de n, am scris w in loc de e... Dar la tine sunt prea multe astfel de înlocuiri. Le poți corecta.

Apoi, nu mă mir că textul e aici. Scrii cu greseli care nu depind de tastatura cu care admitem ca nu ești obișnuită( ca aici: \"Ai sa te gandști\"). Ce-ai vrut să spui cu \"Cel cea citit\" și cu \"întiparii\"? Nu vreau să mă supăr. Nu cred că mi te adresezi, mai degrabă, cred că ești supărată pe cineva, că ai scris cu o adresă precisă. EL nu te va lua în serios, dacă nu vei scrie corect românește! Și nici cei pe care tu îi vei aștepta să citească măcar ceea ce postezi aici.

Sper că înțelegi ce am vrut să spun, completează-ți profilul cu câteva date biografice, să știm și noi cam ce vârstă ai. Să știm cât de blânzi să fim.

Cui prietenie, Maria

Aici e de comentat. Corect, roșu printre spice. Apoi, nu prea văd păsările cu petale în cioc.

maci printre spice –
petale smulse de vânt
în pragul serii

Ar fi mai aproape de haiku.

Cu prietenie, Maria

Care e referința sezonală? Nu prea se vede. Sau nu o văd eu. Apoi, eu nu prea văd copaci tremurând. Poate că tremură prin frunze. Sau prin crengi. Dar nu cu totul.

Am trecut prin mai multe texte. Nu pot să scriu, dar e bine, din când în când, să mai și citim.

Cu prietenie, Maria

Și eu cred că ar trebui să eviți finalurile asemănătoare.

vânt printre frunze
în liniștea pădurii -
priveghind vara


e o idee.

Cu prietenie, Maria

După mine, o tanka reușită trebuie să fie formată neapărat dintr-un haiku, scris după toate regulile speciei, completat cu cele două versuri de câte 7 silabe. Cu siguranță, având un spațiu mai mare de mișcare, un spațiu în care se poate scrie și poezie de dragoste, lucru interzis în haiku, e ceva mai ușor de scris. Din câte văd, cei care preferă haiku-ul au o formație preponderent științifică, pe când poeții cu tendință spre genurile clasice preferă tanka.

Mai putem discuta, aici sau în particular.

Cu prietenie, Maria

Eu am \"auzit\" ultimul vers. Ai ascultat cum sună bătăile de aripi ale guguștiucilor când se înalță? Ai și mișcare, și sunete, nu numai imagini vizuale.

Mie mi-a plăcut ceea ce ai scris. Cezura trebuie să despartă două idei. Și chiar asta face. Nu neapărat: cauză-efect.


Cu prietenie, Maria

Un poet român spunea că haiku-ul este \"un exercițiu de rebus complicat\". E o observație foarte bună. E greu, european fiind, să scrii în stil oriental. Sunt atâtea reguli, cerințe cu care noi nu suntem obișnuiți. Cu atât mai puțin, cei care nu au citit despre speciile de sorginte niponă.

Mie îmi place poemul pe care l-ai scris. E dificil să tot shimbi fără altera mesajul. Mai scrie! Până la urmă, e un exercițiu pentru tine, dar și pentru cititori.

Cu prietenie, Maria

Vă mulțumesc amândurora! E bine să ne citim creațiile și să facem schimb de idei. Păcat că nu reușesc de fiecare dată să mă loghez și nu pot să fiu mai activă.

Sper să ne mai întâlnim pe acest spatiu de literatură!

Cu prietenie, Maria

Este un haibun. În alte părți, l-am postat cu poze și arată mult mai bine.

Pentru antologia de haibun care se va lansa în scurt timp, ni s-au cerut lucrări cu doar două haiku-uri. De acea, nici eu nu am scris acum mai multe.

Mulțumesc pentru comentariu! Sper să mai scriu și să le postez și aici.

Cu prietenie, Maria

Am dat de acest articol când nu mă așteptam. De acea comantez cu întârziere.

Ai spus bine: Valeriu are prieteni. Dar și neprieteni, ca să nu spun altfel. Unul dintre aceștia mi-a luat dreptul de a mai publica pe acest site poeziile lui Valeriu. Nu m-a deranjat faptul că mi-a fost redus nivelul de acces, ci faptul că mi s-a spus direct:\"pe acest site puteți promova doar textele dumneavoastră\".
(http://www.agonia.ro/index.php/personals/1792561/Doruleț_și_blogul_lui)

Nu contează că din site-ul meu de suflet, acest www.poezie.ro a ajuns să fie mult mai rar vizitat. Acest site care m-a făcut să cred că e un loc din care pot să învăț să scriu, pe care am publicat primele mele încercări, unde au fost adunate poeziile pentru cartea de debut, acum nu mă mai atrage. Cu siguranță, unii se bucură. Văd că armosfera nu mai e cum era în 2005. Nu mă opun schimbării. Dar nu toate schimbările sunt în stare să aducă ceva bun.

Păcat că nu mi se mai permite să postez poeziile lui Valeriu. Le veți găsi printr-o simplă căutare cu google.ro. Pentru că le voi posta în continuare. Atâta timp cât Valeriu va avea încredere și nevoie de ajutorul meu.

Îți mulțumesc, Daniela, pentru frumoasa prezentare!

Cu prietenie, Maria