Poezie
Limanul verii
pentru tine... si pentru tine...
1 min lectură·
Mediu
pe buza lumii răsaduri de inimi
zămislesc fântâni de vise
săruturi ale nemărginirii ani
numără
să ne iubim închipuind lumina zilei
umbra cuvintelor blânde de sete
treci prin foc
inimă tu
îmbrățișare sub ninsoarea aceluiași anotimp
mesteacăn scuturând fulgi târzii eu
iarba verde fân inmiresmat lacrimă
in curand
cleștarul zilei de mâine
vreau
dintr-o suflare
zidire
033.683
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Maria Prochipiuc
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 56
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Maria Prochipiuc. “Limanul verii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-prochipiuc/poezie/83775/limanul-veriiComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Maria mi-ai amintit pentru o clipa de momentele acelea in care copil fiind saream focul bolborosind vorbe careora nu le stiam intelesul... poate ca asa este si in viata... uneori aflam mult mai tarziu ceea ce era sortit sa nu lasam sa treaca pe langa noi.
0
Esențializarea, reducerea la simpla fulgurare a gândului și a stării, crează tensiune și plasticizează. Mai ales finalul. Incredibil cât de largă este aura semantică a cuvântului pe care o așterni peste fiecare sintagmă. Poemul acesta are, pentru mine, alte dimensiuni decât cele reale. Unele care ar acoperi pagini întregi de caiet și pogoane de simțire și reflexivitate.
Să ne trăiești!
Să ne trăiești!
0
Vladimir – mulțumesc de trecere și mai ales de faptul că reușești să descifrezi bolboroseala vorbelor mele.
Adrian – la cuvintele tale nu știu a răspunde, mă faci să cred că totuși a ieșit ceva din ce-am așternut pe hârtie, să fim sănătoși și tu și eu și toți ceilalți.
0
