Poezie

departe

1 min lectură·12 decembrie 2011

Mediu

gândurile se petrec în fiecare noapte

așa cum sufletul își caută singurătatea printre visele

aproape visate

poemele sufocate de frunzele putrezite

nu-și mai găsesc cuvintele

nu mai pot fi scrise

după atătea plecări

și nici o întoarcere

doar cântecul stins al nopții

din ghemul vieții

ultima clipă a adus

doar

tăcere.

tăcere și speranță!

048179

Despre aceasta lucrare

Autor: Maria Prochipiuc
Tip: Poezie
Cuvinte: 54
Citire: 1 min
Versuri: 14
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Maria Prochipiuc. “departe.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-prochipiuc/poezie/13995822/departe

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Cristina Rusu✓13 dec. 2011

observ un vuiet mai potolit aici, și ultimul vers duce poemul în sus, îl urcă acolo unde, i-ar fi bine să rămînă, măcar pentru atît timp cît se poate.

Maria am intrat în pagina ta cu drag, bia

Maria Prochipiuc✓13 dec. 2011

Cristina, nu sunt sigura daca stii cu adevarat ce este cu acel ,,departe,, important e faptul ca totusi mai exista cineva care ma citeste, iti multumesc pentru gand si da ramane doar >tacere si speranta!

Adriana Marilena Stroilescu✓13 dec. 2011

Tăcute stelele lumineză cerul, precum amintirile gândul.Până la urmă ceea ce se află în trecut și ceea ce se va regăsi în viitor pot părea pentru alții aspecte mărunte comparativ cu ceea fiecare trăiește în sinea lui însuși pe linia destinului întru` durere sau bucurie.

:( Ama

Maria Prochipiuc✓14 dec. 2011

Marilena,

ce frumos ai spus tu >>tăcute stele luminează cerul, precum amintirile gândul<< se spune că ce este trecut să rămînă doar trecut, dar când trecutul este veșnic prezent, lucrurile capătă altă dimensiune, oare destinul poate fi numit: durere și bucurie? Parcă sunt la început de drum și mă bucură popasul tău aici. Mulțumesc!