nu-mi spune

Din capitolul cu melancolia despărțirilor.Stau pe aproape, poate găsesc o rezolvare benefică. Te mai citesc...

Uite, îți fac voia și nu-ți spun cum am ucis iubirea!
O să revin!

iubiri care vin și pleacă, cuvinte nenăscute pe buze, dar care se adâncesc singure în suflet...
\"Nu-mi spune cum ai ucis iubirea\" nu este numai primul vers al poeziei dar este și un epilog al sufletului... nu-mi spune cum ai ucis în tine trăiri, emoții, gesturi și cum în timp le vei ucide și în mine...
nu-mi spune cum nu ai putut să cruți un sentiment absolut al iubirii așa că mai bine \" Ascultă pianul din hol\" și \"Citește un poem antic\"... e ca un testare a reflexelor simțirilor...dacă mai simte, dacă mai are reflexele sensibile...
Și totuși \"Mai bine pleacă spre alte zări\" ca să poarte stigmatul uciderii iubirii oriunde..pentru că în timp..toate lucrurile își au reversul lor..sau mai bine spus răspunsul lor...

Gelu,
Desigur. Din capitolul „melancolia despărțirilor” poți spune, din univers inclus, din dezamăgiri, din descoperiri...
Emil, tu ai ucis vreo iubire?
Emi, frumos spus: „un epilog al sufletului”. Scrie o poezie cu acest titlu, te rog! Sunt sigură că va ceva special...

,,Emil, tu ai ucis vreo iubire?\'\'
(Maria-Magdalena Jindiceanu)

Chiar mai multe, iubind!
,,Victoria cea mai sigură în dragoste e fuga !\'\'Napoleon...
și mă întreb retoric: Cui îi place să piardă veșnic când
mântuirea...forma de iubire supremă e o mare victorie?...
față de zei(Dumnezeu pentru creștin!)și față de animalul
rațional din care, numai prin fuga de iubire( în iubire),
se relevă Omul.

emil felician- animal social...ca toți ceilalți, de altfel!