MCMaria Elena Chindea
Verificat@maria-elena-chindea
Bucuresti și întreg universul
„Mă plimb prin arsura cuvintelor din bucuria de-a fi!”
ACTIVITATEA LITERARÃ Volume de versuri: • 2011 - „PICURI ÎN CRUCE” (Editura GRANADA, București) • 2012 - „LACRIMÃ DE RUG” (Editura PROȘCOALA, Râmnicu Vâlcea) • 2013 - „DECUPAJE ÎN VIOLET” (Editura PROȘCOALA, Râmnicu Vâlcea) 2015 - ”FOXTROT CU DUMNEZEU” (Editura PROȘCOALA, Râmnicu Vâlcea) 20115 - ”PUPILA CU FLUTURI” (Editura…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Da, „drum frumos și reavăn” deschide poezia ta spre inima cititorilor, spre lumea la care toți ne punem propria tușă cromatică! Fiecare după putințe și potențe artistice, ptr. că toți suntem creatori întru frumos! Numai percepțiile noastre și truda ne diferențiază!
Binemeritate evidențierile, mă bucură cât de mult ți-ai rafinat percepțiile de-a lungul timpului!
Binemeritate evidențierile, mă bucură cât de mult ți-ai rafinat percepțiile de-a lungul timpului!
Pe textul:
„drum frumos și reavăn" de Ștefan Petrea
Recomandat0 suflu
ContextDe obicei îmi plac micro-poemele tale - dar acesta mi se pare neterminat. Îi cam goluț, fără o metaforă, sau o imagine interesantă care să trezească interesul cititorului! Numai „înșiruirea logică” a unor acțiuni ce fac parte din arsenalul poetului nu justifică actul ieșirii pe podiumul poeziei!
Pe textul:
„poetul" de ovidiu cristian dinica
De îmbunătățit0 suflu
ContextTypo - trosnesc; și pe la diacritice sunt niște lipsuri: Și-i preferabilă liniuța de dialog apostrofului folosit excesiv.
Îmi place rebeliunea ta, dar săpăturile să meargă mai în adânc. Ai câteva imagini frumoase. Mai ai de șlefuit!
Îmi place rebeliunea ta, dar săpăturile să meargă mai în adânc. Ai câteva imagini frumoase. Mai ai de șlefuit!
Pe textul:
„Poezie fără sens" de Roman Liviu
0 suflu
ContextUff, „suișul ăsta de viață”, de pe care talpa lunecă deseori și ne rătăcește printre mărăcinișuri, la poale... Adevărul cred că-i în bolovanul pe care, Sisifi moderni, cerbicim să-l urcăm în stei de lumină!... Să ne-asumăm „blestemul” vieții, sau să dezertăm din propria piele??? Norocul nostru că iisus e într-un continuu pelerinaj prin noi...
O camerală suavă cu tușe discrete de smerenii.....
O camerală suavă cu tușe discrete de smerenii.....
Pe textul:
„acest nemuritor " de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextGenetica metaforei la tine Ottilia se înscrie între niște parametri interesanți și neașteptați! Scanările tale pendulează între tăietura bisturiului și respirația fluturelui! Aș asemui petalele acestor grațioase iubiri cu un set de statuete de Tanagra: parfum și dăltuiri de timpuri învăluite în mister!
Pe textul:
„cele 12 iubiri " de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
Context„La gura sobei încă e poveste” cât inima va coace delicat o primăvară, gerul din cetate n-o va afecta.... Torsiunea dualităților ne dă statura identitară, chiar dacă „pe afară doare trup de frig”... frumoasă metaforă.
Și, mai ales, nu uita: „La gura sobei încă e poveste...” Noi o scriem.....
Și, mai ales, nu uita: „La gura sobei încă e poveste...” Noi o scriem.....
Pe textul:
„Frig de martie" de Ștefan Petrea
0 suflu
ContextAtunci și Acum - o mantră a vieții ce ne-nvăluie iluzia iluziei unui adevăr care anesteziază durerea însingurărilor chiar de zvâcnește „ambrozia-n pahar” și ne pipăim o clipă infinitul. Dar mâinile care îmbrățișează, creează sub diverse forme (chiar utilitare) frumosul, pot și încarcera împiedicând necuprinsul să ne locuiască. Iar disperarea unghiilor lungi, ce otgoane de spaime......Evantai coloristic de percepții, de locuiri printre frunzele respirațiilor, între extatic și disidențe multiple.
Sub o bulă de somnolență, poemul tău e gata să erupă!...
Sub o bulă de somnolență, poemul tău e gata să erupă!...
Pe textul:
„alergii" de enea gela
Recomandat0 suflu
ContextPerfect meritată înstelarea, Ștefane! Acum ai confirmarea că e de foarte bine!
Drum înstelat!
Drum înstelat!
Pe textul:
„noroiul alb" de Ștefan Petrea
0 suflu
ContextDin punctul meu de vedere așa este perfect! Și mă bucur că n-am fost singura care a sesizat forța și valoarea ultimei strofe din textul inițial! Iar titlul este foarte inspirat și pune în valoare și mai bine textul actual!
Dar n-aș renunța nici la sugestia Iuliei! Cred că din forma sugerată de ea a primei strofe, cu mici pieptănări și ajustări ai putea face o altă poezie de sine stătătoare! Lasă în sertar textul primei strofe ca materie primă căreia să-i dai formă cu dalta inspirației când se coace în tine o idee forță pe care s-o îmbraci frumos în pelerina acestor cuvinte, a primei strofe curățate de pe acest poem în miniatură!
Deocamdată, e mult peste „mai bine”, Ștefan! Succes în continuare!
Maria
Dar n-aș renunța nici la sugestia Iuliei! Cred că din forma sugerată de ea a primei strofe, cu mici pieptănări și ajustări ai putea face o altă poezie de sine stătătoare! Lasă în sertar textul primei strofe ca materie primă căreia să-i dai formă cu dalta inspirației când se coace în tine o idee forță pe care s-o îmbraci frumos în pelerina acestor cuvinte, a primei strofe curățate de pe acest poem în miniatură!
Deocamdată, e mult peste „mai bine”, Ștefan! Succes în continuare!
Maria
Pe textul:
„noroiul alb" de Ștefan Petrea
0 suflu
Context„Cuvântul e pentru surzi”, s-a tot tras semnalul de alarmă de-a lungul vremurilor, dar asta numai dacă cuvântul e larmă, nu reprezentare a Creatorului, izvor al luminii ce ne relevă nouă înșine adevărata natură! Tot ceea ce târâm după noi, întrebări, boli, îndoieli - o singură revelație le poate topi!
Și, dacă îmi permiți un mic sfat, eu aș lăsa poemului doar strofa ultimă! Mi se pare că ar da o forță mult mai mare ideii, fiind concentrat și rotund fără preambulul lung și oarecum diluat de dinainte! E doar o idee - sper să nu te supere!
Maria
Și, dacă îmi permiți un mic sfat, eu aș lăsa poemului doar strofa ultimă! Mi se pare că ar da o forță mult mai mare ideii, fiind concentrat și rotund fără preambulul lung și oarecum diluat de dinainte! E doar o idee - sper să nu te supere!
Maria
Pe textul:
„noroiul alb" de Ștefan Petrea
0 suflu
ContextMi-a plăcut această „extindere spațială” a ta! Fragile goblenuri fotografice încadrate între aceleași motive florale, putând fi scanate de sus în jos sau invers în coloratura aceleiași idei!
Dincolo de „semnele căderilor”, „impulsul somnului”, ne vor rămâne întotdeauna „trepte(le) spre un cer senin/ netulburat de patimi”. Dacă vom ști să le prețuim!
Pot spune sigur că „în plasa exilului” nu m-am plictisit!
Dincolo de „semnele căderilor”, „impulsul somnului”, ne vor rămâne întotdeauna „trepte(le) spre un cer senin/ netulburat de patimi”. Dacă vom ști să le prețuim!
Pot spune sigur că „în plasa exilului” nu m-am plictisit!
Pe textul:
„proiecții" de Anisoara Iordache
0 suflu
ContextDa, un adevăr din ce în ce mai evident chiar la nivel de masă: tehnologia ne rănește într-un mod subtil sau nu, pierderea umanității poate merge până la extincție totală și reluarea ciclului vieții,asta dacă se mai consideră că omenirea vrea și poate învăța din greșelile trecutului! Trăirea într-o „zodie necunoscută” nu oferă totuși garanția că vom accepta și valoriza înțelepciunea inocenței - singura care ne-ar putea face să privim viața ca pe un dar prețios, în care totul funcționează ca un întreg în iubire și respect! Altfel, tot ce tratăm cu dușmănie, cu dușmănie ne va răspunde:„va vinde cuțite/în fața mânăstirii”, fie că e vorba de natură sau alte forme de viață sau energie! Și nici un ”cip de memorie” nu ne va ajuta să ne cunoaștem identitatea cosmică dacă o să privim totul prin prima unei „aluri economice”!....
Mi-a plăcut și m-a durut poezia ta, Ottilia!
Mi-a plăcut și m-a durut poezia ta, Ottilia!
Pe textul:
„file pironite sub piatră" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextDa, viața „trece obosită printre cuvinte”, ori noi ori ele au devenit de nelocuit. Înstrăinarea (de lume sau de noi înșine)de aici pleacă, nu mai locuim cu adevăr în cuvinte! De aici nevoia dureroasă de schimbare, pentru ca trenurile să nu mai umble „goale pe șinele lustruite”! Nu mai putem călca pe aceleași urme și să nu devenim niște insule în frigul năprasnic al înstrăinării în care întrebările fără răspuns ne rănesc profund!
Mi-a plăcut Nuța, acest poem al înstrăinării, așa cum percep eu tușele acestui tablou!
Mi-a plăcut Nuța, acest poem al înstrăinării, așa cum percep eu tușele acestui tablou!
Pe textul:
„frigul de la șase dimineața " de Nuta Craciun
0 suflu
ContextDrumul candorii, al curăției, al unui înțeles rural înscris într-o geometrie sacră a vieții, se pare că astăzi „e un drum mort”! Atât de multe se pierd, atât de multe se transformă, iar noi oamenii din ce în ce mai însingurați și mai disipați, precum „macii rupți și aruncați pe drum”, fără să ne dăm seama, ne ucidem copilul interior!... Poate ne vom trezi din adormirea aceasta canibală.......
Mi-au plăcut hașurările tale delicate, Cristina!
Mi-au plăcut hașurările tale delicate, Cristina!
Pe textul:
„drumul mort" de Cristina-Monica Moldoveanu
0 suflu
ContextDa, „multe-s de spus în cuvinte puține”, poate că ar trebui să lăsăm să vorbească lumina din noi, cea care ne este urzeală sufletului nemuritor! Atunci „taina de moarte stropindu-ne gândul” n-ar mai genera frica, pentru că ne-am atinge esența infinită, iar efemerul cu convulsiile lui, ar fi doar bătaia de aripă a unui flutur!
Mi-au plăcut tușele acestui tablou în alb-negru și sonoritatea afectelor!
Mi-au plăcut tușele acestui tablou în alb-negru și sonoritatea afectelor!
Pe textul:
„negru" de Ștefan Petrea
0 suflu
ContextCe adevărat că „oamenii dorm somnul cel dulce de dinainte de zori”! Din păcate unii își dorm întreaga viață, și nu mai apucă să se înminuneze de „zori”! Poate pentru că „se vorbeşte de griji temporare de viitorul profit” și se scapă din vedere natura a ceea ce suntem cu adevărat, ca fii ai Luminii! Pierduți în pântecul canibal al mașini salubrității, poate vom învăța din nou să iubim mielul hristic din om și nu vom mai fi „export în viu sau doar carne”!
Mi-a plăcut poemul „reciclat” din amintiri!
Mi-a plăcut poemul „reciclat” din amintiri!
Pe textul:
„promovarea" de Ioan Postolache-Doljești
0 suflu
ContextE de-ajuns „O clipă iese din tumult” - pentru ca lumea să se reclădească unic și irepetabil pe șevaletul timpului! Visul, marele creator, îi dă dimensiune și materialitate „Sub ale timpului hipnoze”. E sămânța acestei dimensiuni!
Mi-au plăcut câteva tușe din poem, Ștefane!
Mi-au plăcut câteva tușe din poem, Ștefane!
Pe textul:
„Rondelul visului" de Ștefan Petrea
0 suflu
ContextFiligranări excelente pe marginea suferinței... dar ce ne-am face fără acest Mare Maestru care să ne rașcheteze glodurile??? Binecuvântat fie, precum cristalul spiritului!
Felicitări!
Felicitări!
Pe textul:
„Terminal" de Teodor Dume
0 suflu
ContextCred că singura „imunizare” care funcționează, este cea a iubirii necondiționate! Dar a iubirii acea cosmice, nu a „parteneriatelor” bazate pe tot felul de interese, de la cele sexuale la cele sociale, într-o varietate multiplă! Da, destinul ne joacă pe o tablă de șah, dar doar în măsura în care nu suntem conștienți cât de multe decizii am luat de la nivel de individ la nivel de omenire - care decizii ne-au dus în această aparentă fundătură, în care ne lipsește „o gură de aer/ până la cer”! Situația asta nu ne-a adus-o nimeni din afară, noi ne-am creat-o prin gândurile, vorbele și acțiunile noastre care și-au tras seva principiilor morale din distrugere nu din crearea frumosului vieții! Să nu uităm însă că tabla de șah are și 64 de câmpuri albe, nu doar cele negre! Cred că OMUL va găsi calea de ieșire din marasmul acesta! Da, suntem omul-virus, dar și omul-celest! Am încredere!
Pe textul:
„asimptomatic" de Ella Poenaru
0 suflu
Context„Prin ființarea concomitentă în miriade a fi-uri umanitatea ar fi în noi! - da Răzvane, dar ar fi o condiție principală! Să îmbrăcăm verbul „a fi” treji, nu somnambuli! Atunci miriadele de „a fi-uri” ar conștientiza că sunt doar un „a fi” unic, n-am mai trăi starea de separare, generatoare a atâtor suferințe și neputințe chinuitoare! Atunci am putea experimenta din perspectiva oceanului cunoașterile picăturilor de oriunde pe spirele spațiului-timp, concomitent fără să mai fim nevoiți să îmbrăcăm straiele „a fi-ului” disociat de percepția identității efemere! Nu va mai fi nevoie nici să ne clonăm viitorul pentru a expansiona dimensiunea percepției - căci vom fi orice viitor ne dorim, imaginăm sau filtrăm! Nu vom mai spune „noi și...” ci eu a totului tot! Multiplicarea - prin unica sursă a Totului Vieții!
Pe textul:
„Adevărul și minciuna 1,2, Entitățile 1,Clonarea 1,2 " de razvan rachieriu
0 suflu
Context