Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Vuvuzeaua

o rună șuie și un zeu peltic

1 min lectură·
Mediu
în praf de inimi
gogoașa sorții tăvălesc
romantic incurabil
de un corn de lună ascut dinte
să nu mă-nghețe timpul
zurlie
iadu-n piele vărs
stuchesc un pui de muscă
trag munții de urechi
și-mi pun opinci de stele
pentru jocu vieții
sub patrafir de frunză
plimb în lesă
o supernovă de cuvinte
ridic un infinit de jos
pornesc un zaiafet de licurici
inspir pe nas un pic de rai
cern un duh
și-nchin un must de haruri
în ograda lunii
înger șchiop
scot limba vieții
strănut o țâr
mă hlizesc la umbre
pe ulița cea strâmbă a gândirii
fac totul fără și cu rost
neghiob de înțelept
aprig mă doare un cot
de arșiță umană
ispitei să fiu scut rotit
trag cerga unui flutur
peste ochi
și-n gleznă un dragon
cioplesc
sub prag de seară
un pic obosit
din geană gust o taină
scad abisul din totalul vieții
ca spirit mov mă rog prin ticul violet
sub coastă
coc olimp spongios
și tac orgolios
chitic
021004
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
165
Citire
1 min
Versuri
43
Actualizat

Cum sa citezi

Maria Elena Chindea. “Vuvuzeaua.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-elena-chindea/poezie/14171236/vuvuzeaua

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@stanica-ilie-viorelSV
titlul cu textul, n-am prea înțeles
poate doar amestecul de versuri despre care aș reproșa autoarei
s-a trecut cu vederea armonia poveștii, se sare dintr-un vers în altul, altundeva
dacă am lua versurile și le-am pune în oricare altă ordine, ar rezulta aceeași vuvuzea
de exemplu:

“în praf de inimi
gogoașa sorții tăvălesc
romantic incurabil
de un corn de lună ascut dinte
să nu mă-nghețe timpul
zurlie
iadu-n piele vărs”

frumos începe
aș putea imagina și trecerea într-un alt registru/peisaj, prin intermediul versului în care se scuipă musca
dar, apoi, se trece la munți, brusc, fără o drumeție
și uite așa s-a pierdut credibilitatea începutului citat

așa rearanja toate acele trăiri într-o succesiune în care să se lege, una de cealaltă, prin versuri, ca zalele unui lanț

altfel, aș interpreta, sintetizând, un zgomot de gânduri, de trăiri, într-un fantastic expus

nu observ competiția (vuvuzeaua fiind parte a uneia) poate este vorba de meciul vieții

m-am străduit, am citit de vreo trei ori azi, dar nu am trecut de nepricepere
0
@maria-elena-chindeaMC
Tego „poate este vorba de meciul vieții” - nu știu dacă aceasta e neapărat o poezie, cât un fel de declarație de prezență! Din fotograme disparate, contradictorii, de neînțeles și neexplicabil în termeni obișnuiți, s-ar compune jurnalul de front al vieții mele din ultimul sfert de veac! N-am ales eu scenariul - dar dacă tot trebuie să joc, prefer să-mi aleg eu rolul și să-l joc în condițiile mele. Zgomot cât cuprinde oricum fac (de unde titlul) zăpăcindu-i de cap pe toți cei ce intră în contact cu mine. Armonia - e un concept și-o stare spre care aspirăm; dar rareori e o stare de fapt, și-i bine că-i așa ptr. că n-ar stopa evoluția. E un portret al atitudinii interioare ca element de bază a ceea ce sunt, mai mult decât o supraviețuitoare, o învingătoare! Bulversantă este însăși respirația în această dimensiune - și asumat și lucid îmi intru în rol. Decât o victimă a unor împrejurări dure, mai bine vuvuzea. E tot cu V dar măcar mă distrez. Un altfel de „să râdem boss, că se dărâmă șandramaua” a lui Zorba! Poate voi reuși cândva să rotunjesc aceste tușe portretistice destul de exacte!
Mulțumesc de comentariu și efortul de-a înțelege șarada care nu-i șaradă. :)
0