Poezie
Octave sparte
partitura destinului
1 min lectură·
Mediu
mi s-a tot spus
prea înaltă ți-a fost partitura și vocea ta prea mică
să-i cuprindă octavele
tu ca și alții sunteți doar umbre
prelinse din crăpăturile gravitației
doar un fluture ascuns sub coaste
spunea o altă poveste
torcând cuminte un curcubeu
pentru el îngrop flăcări sub pietrele drumului
premeditat pun la cale răpiri imaginare din aerul dușmănos
care vrea să-mi pună sechestru
pe carne
sub mască malignă
copitele veacului n-au reușit să pulverizeze distanțele
dintre ochiul nostru și oase
grătarele cordului au fost doar bonusul de
bună purtare
acordat umbrelor
am lăsat jeratic în urmă
cât să încingă apocaliptic moartea mea
suspect de anemică
lumea s-a mumificat dezastruos
într-o rană
și totuși n-am aflat de ce ne transformăm în gloanțe
neputințele
001.808
0