Poezie
Criptat sângele meu urlă
Oglinda cu ramă de abis
1 min lectură·
Mediu
dacă întrebi cum mă văd când mă uit concentrat în oglindă
vei auzi gândul meu tulburând ușor
apele începutului
să nu mă pierd
fără să-mi ceri periodic mă număr
unu plus unu cu siguranță
fac trei
și o zecimală în care se-adună
sângele tuturor veșniciilor
îndelung genunchii mei au băut apa ochilor
sunt singur
deși râuri de chipuri se varsă în mine și-n bulboane
mi se-ncurcă uneori glezna memoriei
ca ultima apoteoză să-și închidă geana perfect
nu încerca să mă închizi în formula de monolit a lui unu
plătesc prețul arderii în efemer
rebel incorigibil întotdeauna voi sări din iris să privesc în culise
în acest fabulos crepuscul
mă știu fiecărei atingeri și-n toate ți-am numărat
pulsiunile
am trimis mandat stelar de prezență tuturor galaxiilor
și am tras tăcerii fermoarul
lasă-mi intact infinitul dintre unu și zero
de-acolo descarcerată de amintiri te voi salva de tine
bisturiul extirpează gura în care duhului sfânt
îi rămâne numai
țipătul
013.131
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Maria Elena Chindea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 157
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Maria Elena Chindea. “Criptat sângele meu urlă .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-elena-chindea/poezie/14123068/criptat-sangele-meu-urlaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓Ai calitatea de a vedea în ’’oglindă’’ alături de imaginea ta fizionomiile ’’gândurilor’’, întrezărești ’’apoteoza’’ în spațiile infinite ale cifrei ’’unu’’, care înglobează ființa universului și esența întregului fără configurații, iar între ’’zero și unu’’ se află un hiatus căruia zecimalele îi conferă infinitul.
0