Poezie
Dependență de grad zero
tangou cu mine
1 min lectură·
Mediu
mi-am băut până la sațiu
porția de cucută din ochii tăi orbi
n-am descifrat corect stenogramele acelei erupții solare
acrobațiile pulsului nostru producea seisme
de grad maxim cordului fragil
lunii de miere îi lăsa patetic eșuate în lagune vineții
corăbii burdușite cu vise
victime colaterale eram amândoi
am aflat târziu
c-ai plecat din pupilă
și doar vântul așază ușor ca o rugă
lespezi de cavou peste imagini
de fum
sângele fierbe în praguri
sapă trepte oculte spre cel ce-mi descuie cămările inimii
de nicăieri anume
celulele pielii eliberează
polen de iertări
așteptările și-au mistuit rugul
simfoniile iernii dezlănțuie bașii furtunilor de gheață
în ventricul
vestală tăcută a curcubeului zeic
ți-am hașurat
orizonturile poroase de pe unghii
îmi voi purta diminețile albe cu manichiură scurtă
smulg plantele agățătoare din pleoapă
impun
regim de austeritate
sinapsei albastre
am obosit să-ți strivesc în tâmplă
asteniile
nu mai fardez obrajii statuilor
secunda e geometrică
nu se poate mula pe oglinzi compulsive
profilul tău se prelinge pe sub prag
n-are rost
să organizez proteste
în călcâi de Achile reformat odată cu ruinele troiei
ți-ai bifat cu brio legenda
din rama groasă
a morții
titanicul își aprinde candelabrele
ca un recviem pluvial
024082
0
RR