Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Praf stelar la mâna a doua

credit pe datorie omenescului

2 min lectură·
Mediu
noapte vâscoasă sub arșiță un greier trage luna-n arcuș
un mic demiurg avar și tăcut
bifează-n elitre seducțiile neconsumate ale materiei
privesc verbul cum se scurge din mine
fărâme de înțelesuri sterile se așază cuminți în buclă
sonorizează carnea friabilă uvertura materiei
oratoriu trădându-și candoarea în suprapuneri mișcate
eu sub mască voi zice nu sunt eu
altcineva respiră octave pline de lacrimi revolta de-a nu-mi vedea chipu-n oglindă
trecerea oarbă printre universuri nu se explică
nici înecul în lut deposedat de păsări
doar liberul arbitru eliberează viză spre acel "acasă" dorit sub arsură de lavă
de milenii mi se promite închiderea cercului eu cred pe jumătate
umărul mi-i ros alternativ de cârtițe
vegheate câteodată de bufnițe în travestiuri ciudate
rabd și duc
(ca un blestem sau ca un har povara înfierează orice gând
rebeliunii îi pune căpăstru)
uneori săgeata se înfige în soare
sau în mine
când alt trup mă ia prizonier pentru o clipă
și-mi supune programul de lucru
gravitației
veșnicia nu se domesticește ușor
mi-au explodat în palme atâtea existente oarbe
ca să dezleg drumurile din piatră declanșez războaie galactice
în iris dragonul îmblânzește neantul
aruncându-i ca hrană viețile în care ochii mei au rătăcit
răsăritul
în diapazon de voluptate bulimică
greierele ridică efemerului cortina amneziilor
simfonia regală a cărnii poate începe
012.637
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
214
Citire
2 min
Versuri
32
Actualizat

Cum sa citezi

Maria Elena Chindea. “ Praf stelar la mâna a doua.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-elena-chindea/poezie/14077819/praf-stelar-la-mana-a-doua

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
Într-o viață în declin, degenerare, căutându-și sensurile pentru a nu se surpa, simfonia regală a cărnii are sonorități de disonanțe ale descompunerii, căci existențele oarbe au fost dezintegrate de greutatea imensă a veșniciei, și rătăcești căutând prin temporal răsăriturile din spatele asfințiturilor.
La tine fecunditatea se încarnează în versuri-fluviu, ale căror meandre imagistice impresionează lectorul.
0