Poezie
Silabe găurite
frigul cosmic sau melancolia însingurării
1 min lectură·
Mediu
nu am melancolia materiei
doar o constat
când o parte din ochi călătoresc la negru
pe urmele amintirilor disolute
egală cu mine
dar și cu veșnicia mă las purtată
de cascadele sângelui
numărată de stele sar coarda cu abisul
și mă împiedic
nu o dată
de propriile degete
nu le-am învățat să apuce
se agață de lucruri ce nu creează plus valoare
de aceea
în semn de protest
îmi resetează galaxiile din podul palmei
nu am melancolia materiei
doar câteodată te locuiesc ilegal
în pupilă
și tu
precum lupul cu luna sfâșiată în burtă
expectorezi pustiu după pustiu
precum un urlet mut
am să-ți alunec dintre coaste
înspre absolut
și pulsul tău nu va mai știi
să decodeze
veșnicia
022.653
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Maria Elena Chindea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 119
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Maria Elena Chindea. “ Silabe găurite.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-elena-chindea/poezie/14070964/silabe-gauriteComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Ai apucat mânerele a două stele și sari coarda deasupra unui abis.