Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Telefonul absurd

explorări în violet

1 min lectură·
Mediu
un cuțit desparte tăcerea
suntem goi
între straie refuzate
timpul ne bifează ca abur
și nu ne găsește
un strigăt spintecă ziua
gura-i de pește
înghite dicționare și doar abisul răspunde
când frica de-a fi ne bate pe umăr
un urlet
căzut în abis
zaruri învârt meridiane
euri se-ncaieră
șase-șase e imposibil
moartea filigranează
viața
în straie fantaste
nu cunoaște și nu acceptă rotirea
un cuțit ne desparte
telefonul absurd
pe tăișul căruia mor puțin câte puțin
sună zadarnic la mine!
obsesiv sună
țipăt cuțit
023.210
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
85
Citire
1 min
Versuri
24
Actualizat

Cum sa citezi

Maria Elena Chindea. “Telefonul absurd.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-elena-chindea/poezie/13996686/telefonul-absurd

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

vă doresc un pic de curaj
nu vă schimbați metalul be bancnote și asta fiindcă fără să fie cu supărare sunt foarte puțini înalți prin idei
ca atare dincolo de mâncatul unor litere la drumul mare cred că aveți din ce

vă doresc Crăciun luminos
0
@maria-elena-chindeaMCMaria Elena Chindea

Răspuns lui Florin Stoian-Silișteanu

Mulțumesc și pentru urări și pentru semnalarea greșelii ortografice. Profund recunoscătoare și pentru comentariu (primul de altfel la vreun text al meu - eu fiind nouă în cercul vostru. Vă doresc să curge-ți în cristalul cuvântului în alfabetul dvs. cel mai bogat și mai translucid!
Să vă fie povestea luminată!
0