Jurnal
Cântec de fulger
între ancore
1 min lectură·
Mediu
crede prietene și cercetează
moneda în dungă plătește destinul mă vinde pentru o mântuire
bucuria sparge acvariul privește miracol în cioburi
celula de criză a cărnii înregistrează cuminte ispite
țâșnesc îngeri pe la cotoare
promisiuni urcate pe fulger în matcă desfac
petale din timp fără memorie
la capătul drumului am să te las să privești în urmă
uit măștile din certificatul de naștere
au trimis chipuri bicisnice
din oglindă decadent s-a privit tot ce-a ridicat zidire de cremene
suflete de lei au dizlocat norii din țâțâna timpurilor
cenușa a curățat pupila sufocată de neguri
gara închisă din ochiul ciclopului țipă sulfuric
în podul palmei e coborâtă
mudra începutului
după ce-au treierat câmpurile de maci tălpile și-au lepădat atașamentele
au lăsat în urmă vetre focuri stinse vise și doruri
să învăț plutirea toate mările le-am cărat după mine
serenitatea adâncurilor m-a botezat
am desprins ancorele
mi-am eliberat văzduhurile
ce zi senină în trupul femeii ce naște conștient
încă o dată
lumina!
002.201
0
