Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

Ca să recapăt jumătatea de respirație

decupaje în sferă

1 min lectură·
Mediu
am adus cu mine trenul care zguduie vremea am golit peroanele de fantome vara a coborât în arome din floarea prinsă în păr rotația pământului eliberează curcubeiele din iarbă ridică poduri între supernove îmbrățișări alcaline țes pânza de păianjen a setei recuperate din artere ca să m-apropii de tine ascund ceasurile în subsolul unei cangrene dau startul ochilor să developeze camerele în care n-am avut curaj să intru cuvintele de ieri atrofiate cad frunze uscate să-ngrașe noul pământ al făgăduinței defrișează depărtarea păduri seculare între vertebrele noastre se creează alianțe secrete în fiorduri mirifice migrează din epidermă fluturii în pagodele celulei mareele adună cioburi de vise cosmice construiesc insule vitralii în catedrala fericirii licuricii încă brodează voluptăți străvezi în vârful falangelor repară semafoarele atingerii dorință virgină așteaptă să-și deschidă petale în cromozomi codați în aceeași magie anorexia de tine e vindecabilă spun radiologii celești scanarea în filtru de flăcări și respirația sferică irumpe capătul călătoriei gara ultimă unica
022.936
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
158
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

Maria Elena Chindea. “Ca să recapăt jumătatea de respirație.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-elena-chindea/jurnal/14056477/ca-sa-recapat-jumatatea-de-respiratie

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
Nu există capătul călătoriei, ci o prelungire a ei într-o altă viață turnată în tiparele karmei personale, căci moartea nu are justificare atâta timp cât există Dumnezeu, cât duce cu El prin lume atributul veșniciei, iar viețile ulterioare vor germina din pământul făgăduinței, urcând nivelul existențial către superior.
O poezie a cărei respirație sferică irumpe într-o magie a cuvintelor creatoare de sfere.
0
@maria-elena-chindeaMCMaria Elena Chindea
Știi ce se spune Răzvan: ultima înaintea următoarei!!!:))) Sunt conștientă că rostogolirile noastre se petrec în jurul propriului nostru centru energetic, în vâlvătaia unului întregitor al armonizării propriei respirații cu respirația luminii! Din clipa când ni sa dăruit conștiința individualității trăim nostalgia sfâșietoare a reunirii și topirii în conștiința unicului ce este, ce suntem în respirația divină! Chiar dacă doare uneori - sunt copleșită de recunoștiință pentru că iau parte la acest proiect de expansiune a luminii! Dacă se va termina vreodată călătoria eu nu voi știi - voi fi fost de mult topită în conștiința întregului!
0