Mediu
De sub solul prins în gheață
Ghiocei se-adună-n sfat,
Se începe-o nouă viață
Peste câmpul sidefat.
Vin cocori și berze-n cârduri
Pe la cuiburi de pe horn,
Desenând pe glie rânduri
Pluguri brazdele răstorn.
Dulci petale râd la soare
În salcâm și în cireș,
Pe sub ei, mirositoare,
Flori de crin întind un preș.
Fete mari, cu albe rochii,
Spală rufele la râu,
Ascunzându-și pudic ochii
Cai arabi se-nhamă-n frâu.
Carele fără hodină
Către moară merg la pas,
Îngrășați ochi cu făină
Sacii-și iau un bun rămas.
Plopii-și scutură podoaba
Adunată-n mâțișori,
Toamna-și strânge-ncet taraba
Și cocorii trecători.
Vântul mângâie pe seară
Păduricea din zăvoi,
Peste lacul lin coboară
Lebede cu pene moi.
Lângă turla zgomotoasă
Îmbrăcată-n straiul alb,
Mirele și-a lui mireasă
Își unesc un suflet dalb.
Norii albi, mișcând din gene,
Lăcrimează fulgi de nea,
Peste câmpuri și poiene
Strălucesc bucăți de stea.
Ciclul vieții se înnoadă
Peste ani, și ani, și ani,
Când apar de sub zăpadă
Ghioceii diafani.
08 Martie 2010
Marcel Cuperman
004047
0