Euridice

iesirea presupune intotdeauna o intrare. inauntru poetii sfasie cuvintele aflate in stare de recesiune poetica, din cauza inflatiei agonice. drumul in sus, ptr cei de sus, coboara. e acelasi si ptr ceilalti, dar nu identic.

Ai multă poezie în sufletul acela care caută mereu răspunsuri. Îmi place alăturarea aur - molton. E ca regele cerșetorilor, dar parcă mai mult ca cerșetorul regilor. Și ție îți crește iarba în cer sau v-ați molipsit toți de la nebuniile mele? Mi te imaginez navigând pe mări de cer, dar nu închinând catargul. Frumoasă imaginea creată la sfârșitul poeziei: Pornesc cu părul tău în față luminând. Doar luna ar mai putea crea așa tablou.

cred ca se refera la fapul ca cenaclul Euridice trebuie sa inchine catargul, dar inca mai am dubii cu privire la parul care lumineaza din fata

Ce sa zic?! Nu m-așteptam. Mulțumesc celor care m-au citit. Și celor care au comentat și mai mult. Precum si celor care, eventual, mă vor citi. Iar celor care nu mă vor citi le transmit gândurile mele bune. Despre care, cu siguranță, vor afla. Și mi le vor retransmite (fără să-și dea seama). Sărbători fericite !

Se va face noapte.Ne vom acoperi cu o plapumă de beton,rece și grea,înspăimîntătoare.
Mai trec...
Sărbători fericite.

Nu prea se potriveste rima la \"catargul\" cu \"pragul\"... La versul doi din a doua strofa de asemenea puteai sa mai lucrezi (accentul nu cade bine la \"fosnind\"), iar ultimul vers din aceeasi strofa nu mai respecta numarul de silabe 11/10.

Cu respect
Ion Nimerencu

Multumesc. O sa ma mai gandesc