Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Înnebunesc nebunii

1 min lectură·
Mediu
În primăvara asta înnebunesc nebunii
e-o nebunie cam-netemperată
pe strada mea cu un cuţit în suflet
moare o babă poate sicofantă?
ce cleveteşte încă-n rugăciune…
imaginea cuţitului în suflet
şi-a-abur'lui de sânge ce-i ofrandă
- ofertă unui zeu extraterestru -
e o erată proastă expirată
şi cine nu-i nebun de frumuseţe
în primăvara asta cam-netemperată
să nu se-ncumete de-acuma vreodată
să spere că Atunci – ştiţi voi - n-o fi tristeţe
03833
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
71
Citire
1 min
Versuri
13
Actualizat

Cum sa citezi

Manolescu Gorun. “Înnebunesc nebunii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/manolescu-gorun/poezie/14187803/innebunesc-nebunii

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

De când vă ştiu (15-17 ani să tot fie), forţaţi sensul, limbajul, forma şi expresia. Mereu aţi încercat, puţin câte puţin, şi filosofia, şi poezia, şi proza, şi critca, şi eseul. Zic "puţin câte puţin" ca să vedeţi cu cât aţi rămas după atâţia ani. Ca să nu mai pomenesc eterna dvs plăcere a agramatismelor.
Ce înseamnă "cam-netemperată /sicofantă/ şi-a-abur'lui"?
De ce atâta preţiozitate care ţinteşte himera elitistă? De ce acest aparent etern sens adânc, neaccesibil? Retoric întreb.
0
err: critica
0
@manolescu-gorunMGManolescu Gorun
răspunsul meu la „personale”
0