Poetic din „Miticul-teologic”

Daţi-mi voie să vă prezint un Poetic din „Miticul-teologic” de data asta creştin-ortodox, că se aproprie Paştele. Vă asigur că el există, ca o constanta, şi în alte religii. Şi mă voi ocupa şi de asta, poate, cu alte prilejuri. Pentru că am constatat că între religii din diverse contexte culturale, există, în Interval, o seria de constante comune, ceea ce presupune nişte „transformări topologice”. La fel ca atunci când priveşti o fotografie a cuiva la diverse vârste. Este imposibil să nu remarci că pozele respective, deşi au deformări vizibile, au, totuşi, ceva constant: identitatea acelui cineva. Ȋn paranteză amintesc că pot fi identificate câteva astfel de transformări topologice (pe care eu nu le-am pus în evidenţă, dar există implicit) între câteva contexte culturale la care am avut acces: al nostru creştin dar nu numai ortodox, cel din orientul mijlociu islamic, cel al „Imaginalului” şi nu „imaginarului” din Iranianul pre-islamic, cel din extremul-orient şi cel pus în evidenţă de Carlos Castaneda – acela al unei civiliztii vechi din America centrală. Pentru acesta ar trebui să aveţi bunăvoinţa de a vă uita pe două postări ale mele anterioare: „Apofati şi Catafatic” şi „ Carlos Castaneda şi vrăjitorii tolteci”. Aceasta ar putea însemna ceea ce eu numesc „Transculturalitate”. Mulţumesc. BUNA VESTIRE De Dumitru Ichim Nu văzuse niciodată cum ar putea un înger să-nflorească, și totuși pentru el a fost spăimântul, cu mult mai mare, văzând înfricoșat în fața lui lumina întrupată. Cu greu și-a dumirit cuvântul ca să descoase tâlcul cum va fi: - Puterea celui Prea Înalt te va umbri, iar Duhul Sfânt deasupra ta, rodind pe Dumnezeu, o să coboare. După plecare, iscoditori au întrebat-o crinii de afară și ei ca ea având în geană spre minune nouă din umbra de lumină un sâmbure de rouă: - Ce ți-a spus floarea cu strai țesut din borangic ca norul când feții tale îi stătea îngenuncheată? Spre care rostuire privirea ta e încă tulburată? Cea sfânt înrourată și Maică și Fecioară văzuse Sfântul Duh cum se coboară, dar crinilor nimic nu le-a răspuns de spinii trandafirului ascuns, că umbra Lui atât de mult în mintea ei aduce cu zborul aripilor întinse ca o cruce.