Recenzii referitoare la „Eseu despre modelul onto-informaţional-fenomenologic propus de Mihai Drăgănescu”, premiat de Academie

A trecut puţin timp de la apariţia cărţii mele „Eseu despre modelul onto-informaţional-fenomenologic propus de Mihai Drăgănescu”, premiată de Academie şi apar texte despre ea. Dintre acestea voi prezenta câteva. * Obiectivul principal al cărţii este de a prezenta arhitectura abordării filosofice a regretatului Profesor Mihai Drăgănescu (1929-2010), academician, fondator şi preşedinte al Secţiei de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei de la Academia Română şi preşedinte al Academiei Române ȋntre 1990 şi 1994. Sunt expuse cu claritate caracteristicile acestei arhitecturi. De asemenea, se argumentează ȋn mod convingător modul ȋn care opera profesorului Mihai Drăgănescu a fost influenţată de trei creaţii majore de gândire, faţă de care profesorul a avut o mare afinitate. Este vorba de creaţiile lui Aristotel, Kant şi Husserl. Din comparaţia pe care profesorul a făcut-o cu operele acestor mari filosofi a rezultat o concepţie originală. Cartea Profesorului Gorun Manolescu reconstituie ȋn mod clar şi concentrat această concepţie. Cartea este structurată pe şase capitole, ȋncepând cu arhitectura modelului drăgănescian, care este prezentată ȋn două secţiuni ale Capitolului 1, şi anume cele două etape ale demersului drăgănescian şi a arhitectura propriu-zisă a modelului drăgănescian. Capitolul 2 se comcentrează pe caracteristicile esenţiale ale modelului drăgănescian. Autorul caută să răspundă la ȋntrebarea dacă modelul drăgănescian este de natură metafizică sau teologică. Pentru aceasta se face referire la ortofizicul lui Drăgănescu, cu conexiuni la logosul Aristotelian şi la raportul acestuia cu fiinţa. Capitolul 3 este dens ȋn informaţie şi conţine o interpretare proprie a autorului căţii a conceptului de Univers Holografic. Sunt folosite exemplificări din diverse ramuri ale fizicii, acoperind entropia şi radiaţia Hawking, entropia şi informaţia, cu referire la creaţiile unor mari fizicieni ai secolului XX (Wheeler, Sussking, Bekenstein, Maldacena). Finalul capitolului prezintă comparaţia ȋntre modelul drăgănescian V1 şi Universul Holografic. Capitolul 4 se axează pe relaţiile dintre Drăgănescu şi Kant. Este prezentată la ȋnceput critica apercepţiei kantiene, care mai apoi permite introducerea ortofizicului prin negarea subiectivităţii spaţiului şi a timpului. Relaţia dintre gândirile lui Drăgănescu şi Husserl este prezentată ȋn Capitolul 5, care surprinde trei aspecte: conştiinţa,, ontologia formală şi cea materială şi materialitatea Ortoexistenţei. Ȋn capitolul 6 se revine la influenţa pe care Aristotel a exercitat-o asupra gândirii drăgănesciene. Cartea este ȋncheiată cu trei anexe, care permit o mai bună ȋnţelegere a textului. Ele conţin unele principii la nivelul cuanticului, o schiţă a concepţiei kantiene şi respectiv o schiţă a concepţiei lui Husserl. Aceste anexe sunt utile, deoarece permit citirea cărţii fără a apela la alte surse de informare. Ȋn ȋncheiere recomand cartea Profesorului Gorun Manolescu ca fiind un ȋndemn şi pentru alţii de a se apleca cu mai mare atenţie asupra viziunii drăgănesciene, atât la noi cât şi peste hotare. Academician Viorel Bădescu. * Eseul lui Cornel Mărginean „De ce a meritat, cu prisosință, profesorul Gorun Manolescu premiul «Petre Sergescu», 2024, din partea Academiei Române” este prea lung pentru a-l reproduce aici. El se găseşte la https://www.poezie.ro/index.php/essay/14185537/De_ce_a_meritat,_cu_prisosin%C8%9B%C4%83,_profesorul_Gorun_Manolescu_premiul_,,Petre_Sergescu%E2%80%9D,_2024,_din_partea_Academiei_Rom%C3%A2ne , dar şi pe FB. Totuşi trebuie menţionată explicaţia lui Cornel Mărginean despre prefixul „orto” pe care Mihai Drăgănescu ȋl utilizează denumind „Ortofizica” drept o fizică care se află ȋn spatele fizicii noastre de toate zilele. Iată această explicaţie a lui Mărginea: „revenind la cele trei cuvinte cheie ce formează numele modelului, analizând ideea cuvântului «orto\» se ajunge la sensul unei spuse prestabilite a autenticului. Ideea ,,orto-discursului”, atestată documentar, a fost pronunțată pentru prima dată chiar de către Isus, cu sensul lui ,,Adevărat, vă spun vouă…”. Aici sensul lui ,,orto” este, probabil, cel mai apropiat de cel al intenției academicianului Mihai Drăgănescu. Semnificația particulei ,,orto” se regăseşte şi în relația orto-doxa, adică adoptarea unei orientări, unei conduite drepte a unei credințe, cu sensul de adevăr. Dar şi orto-grafia, adică scrierea corectă, cea conformă unor reguli, este prestabilirea ordonată şi activă a înşiruirii unor semne scrise. Ortofizica, fizica cea adevărată sau fizica cea din spatele fizicii cunoscute, este cea care naşte, ordonează, determină şi împlineşte fizica pe care o cunoaştem.” * Arhitectura cărţii ȋmbină armonios evoluţia gândirii intuitive şi creative ȋn opera lui Drăgănescu, de la „Profunzimile lumii materiale” la „Societatea Conştiinţei”, gravitând ȋn jurul conceptului de INFORMAȚIE ca fenomen, ca esenţă primordială şi fundamentală a Cosmosului. Autorul cărţii realizează o integrare, atât temporală, cât şi multidisciplinară, neomiţând contribuţiile personale, ceea ce conferă lucrării o valoare ştiinţifică ce depăşeşte dimensiunea unui eseu Prof. univ. Leon Zăgrean. Preşedinte fondator al Societăţii de Neuroştiinţe din România * Am avut deosebita plăcere să audiez prelegeri ale profesorului Mihai Drăgănescu, când eram student la Facultatea de Electronică și Comunicații, IPB. Lectura acestui eseu a fost un prilej de a înţelege o prezentare în limbaj filozofic a ceea ce, cu mulți ani în urmă, profesorul Drăgănescu ne prezenta în limbaj tehnic. El invită la reflecție, răscolind în subconștient construcția noastră interioară. Este fascinat modul în care este tratat conceptul de informaţie prin faptul că teologia şi ştiinţa pot merge mână în mână, depăşind o înţelegere mediocră. Nu mai puţin relevantă este punerea în evidenţă a schimbării permanente generate de legile implacabile ale Existenţei. Lectura eseului pune accentul pe o cunoaştere holistică, interdisciplinară care deschide noi orizonturi dar conduce şi la aprofundarea unor domenii cu care deja suntem familiarizaţi, întregând sau chiar modificând viziunile anterioare asupra unui subiect, trezind astfel curiozitatea de a-l redescoperi, asemenea tradiționalelor păpuși Matrioșca. Gorun Manolescu a reușit să sintetizeze și să organizeze un volum imens de informație, într-o manieră accesibilă, într-un spaţiu al lucrării relativ restrâns. Cartea cred că va avea o largă audienţă şi se va impune. Gabriel Micu, Prof. univ. asociat, dr. în drept şi ȋn istorie * Raportat la modelul lui Platon, informateria este mai apropiată de modelul arhetipal platonician care impregnează receptaculul, lumea fizică. Se observă o hierogamie cosmică între model-receptacul (Platon) și între informaterie-lumatie (Mihai Draganescu). Alexandru Docze, dr. filozofie (conducător Acad. Ilie Pârvu). absolvent electronică.