Mahok Valeria

Armonii, de vară... A căzut Vara pe plai, Mândră ca un prinț bălai, Călare pe-un cal de foc, S-aducă lumii noroc Și belșug în holde bune, Pentru bucurie în lume. A căzut Vara-n

În memoriam Dumitru Fărcaș Cântă, cântă taragoate! Al Folclorului sfânt frate, Căci am palmele umflate de-atâta aplaudat, Când din suflet mi-ai cântat Cântece de dor și drag, Al românilor

Vecinele... Lângă o casă dragă lor, Stau vecinele cuminți, pe-o bâncuță mică, veche, Ca fețele multor sfinți în biserici pe perete. Ochii plini de cataracte și voință de-a trăi Cum au

Ritmuri neuitate… Pe pervazul de la geam, ploaia bate cadențat, împletindu-se ritmat cu clipe de neuitat, care mult timp ne-au curtat. Duetul iubirii noastre amintiri cu suflet

Fugi de mine galopând Iubire, floare de Nu-mă-uita, Minune sfântă pe pământ, Aștept prea multe de la tine. Între orizonturi romantice Și absențe de durere pline, N-am decât să mă închin Și să

Poezie sfântă dantelărie, Din cuvinte croșetate, Împletite ca la carte, Îmi umpli viața frumos, De la Lună la Pământ jos. Dar divin prea prețios, De-ai fi citită cu plăcere Fericirea îmi cântă

Peste salcâmii înfloriți Seara încet se lasă, Înotând prin lanuri vii, Mă întorc încet spre casă. Concertul păsăresc a tras demult cortina, Răcoare serii plăcut mă înfioară, Iar stele

Telepatie aurie... Prin fereastra inundată De raze blânde aurii, Luna ochioasă mă sfidează Cu zâmbetul ei durduliu. Telepatic ne transmitem Atâta muzică în suflet, Că robită de

Infidelitate, boală cu păcate... Am fost o,,petală de iubire” Din buchetul tău de albe flori, Dar m-ai părăsit fără regrete, Avid după iubiri cu petale în culori, Unde te-ai regăsit. Buchet

Democrație, zidul plângerii... Plâng strămoșii în morminte, Când văd cum decade Țara, Cad culorile din steaguri, Tratate cu indolența Celor care își urăsc neamul. Plâng mamele văduvite, La

Clipe efemere... Vrăjiți mi-s ochii sub catifeaua nopții, Cupolă de vis, brodată divin, Când stelele sorții pe toți ne sfidează, Știind ce ne așteaptă-n destin. Vântul timid sărută flori de

Floare galbenă în câmpie, Drăgaica e o poezie, Pentru văz, pentru miros, Pentru românul frumos Și la minte sănătos. Sânziene din povești, Culese sub braț de noapte, Vrăjite de voci și

Mi-am scos gândurile la aerisit, Când muza poetică s-a poticnit, Precum calul priponit Și a sărăcit în cugetări de noapte, Când brațele iubirii mi-au fost amputate. O iubire, rucsac greu!

Pe statuia învechită Teiul crengile își apleacă, Spiritul lui Eminescu Veșnic viu vine și pleacă. Atât de fragedă-i visarea, La steaua care o urmărește, Căci zeci de ani vor trece în

Arta... Arta este universul oamenilor sensibili la frumos. Arta este imitația frumosului Divin, iar Divinitatea, creatoarea artei perfecte. Arta are cel mai superb buchet de mesaje divine,

Muzica... Muzica apropie depărtările. Muzica este legătura de chei fermecate, cu care se deschid ușile universului sufletesc. Muzica este hrana spiritelor înalte,înfometate de măreția sunetelor

Reflexii... În inima naturii, răsfățul să îți fie, de vrei pe lumea asta iubirea divină să o simți, doar ea, poate alinta pe brațele-i caline, ce ochii tăi râvnesc, ce trupul tău

Viața îi o mirare... În lumea în care m-am născut, Nicicum din întâmplare, Zburdă destinele în timp… Căci viața îi o mirare! Ocean de vise și visuri, Sub gene lungi de soare, Veșnice

Unui scrib, fals… Înțeleg că te inspiri Culegându-mi din cuvinte, Dar amprenta lor curată Are originile sfinte. 16-05-2018 Recunoștință târzie… Răsfățată mi-a fost soarta, Doar eu

Parfum de seară Peste salcâmii înfloriți Seara încet se lasă, Îmbăiați în valuri de parfum, Pășeam încet spre casă, Cu pieptul plin de verde alpin Și pacea mult visată, Ascunsă în raftul cu

România îi Rai… La mijloc de plai (Europa) România îi Rai! Cum nu-i altă țară în lume, În tradiți cu renume, Cu daruri mult mult simțitoare, Sub genele calde de soare, Unde horele-s în

Ie, românească… Ie scumpă, românească, Lucrătură din străbuni, Cusătura-ți înflorată Zburdă, peste plai român. Frumusețea românească N-o contestă nimenea, Ești o modă fără vârstă, Ești

Primăvara inimii, zglobie... Mi-au înflorit neuronii în cuvinte sfinte, Ca florile Primăverii scăldate în raze aurii de soare, Când iubirea mi-a curtat viața, Adormită în straie vechi și

Spune-mi, Primăvară! Spune-mi Primăvară cochetă, Unde ai ascuns harfele iernii înghețate de ger? În murmur de izvoare limpezi sub cer? Că s-au zbătut în zadar să reziste în anotimp de