Poezie
Urare țării
1 min lectură·
Mediu
Urare țării
Românie dragă, Leagăn de eroi,
Pământ strămoșesc În sânge scăldat,
Iubită să fii
De ai tăi copii,
Slăvește-ți în veci
Bravii apărători.
Românie dragă,
La hotarul țării ,
Prieteni să ai buni,
Fața să îți fie,
Veșnic luminată,
Dușmanii să-ți piară,
Unul să nu ai,
În pace să fii lăsată,
Că ești doar un petec,
Pe a lumii hartă.
Românie dragă,
Viitorul tău ,
Bogății să aibă,
Și bărbați vânjoși,
Pentru luptă dreaptă.
Copii sănătoși,
Brațul tău să poarte.
Buruiana rea,
În pământ să piară,
Numele tău fie,
În cântec slăvit
Mamă bună, tară,
Cu onor rostit.
13-09-2003
054.598
0
Adevarata batranete isi are obarsia in mentalitatile colectiviste si in prostia omeneasca, ridicata la rang de virtute timp de o jumatate de secol.
Acest lucru se observa cu ochiul liber, chiar la noi pe site.
Am intrat astazi sa mai citesc cate ceva si din intamplare am dat peste o aberatie care nu stiu cum sa o incadrez. E scrisa la misto ? E pe bune ? Nu visez ?
Tembelismul este un spectacol induiosator pe langa opintirea sinistra ce se cheama cica “ Urare tarii “.
Ce mecanisme mintale au putut sa declanseze aceste versuri nu stiu, dar efectul lor este devastator. Am simtit pentru o clipa ca imi pierd mintile, atata cat a mai ramas din ele…
Simplu fapt ca am citit aceasta “ poezie “ a fost de ajuns ca sa declanseze in mine, resortul de autoaparare; trebuie sa ma feresc pe viitor de a mai face experiente de genul acesta. Nu pot sa faca decat rau, un rau atat de profund, incat la un moment dat – iti vine sa lasi totul in spate si sa emigrezi undeva intr-o padure, sau sa te ascunzi intr-o pestera si sa tragi dupa tine usa din piatra pentru totdeauna.