MDMagdalena Dale
Verificat@magdalena-dale
Bucuresti
„Orice ar fi, trebuie învinsă soarta suportând-o”
Născută în București pe data de 20 iulie 1953. Am urmat cursurile Liceului de Muzică George Enescu secția pian, ceea ce mi-a accentuat înclinația spre visare, dar în același timp mi-a educat răbdarea de a studia. Viața cu eșecurile și împlinirile ei, precum și un accident vascular cerebral m-au determinat…
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Cronologie
Incintantă întrebare!
Nu-mi mai amintesc exact unde am citit că nu vei găsi hotarele sufletului, chiar dacă ai străbate toate drumurile; atât de adâncă este taina lui!
Când cunoști lumea cu sufletul, parcă culorile sunt mai deosebite și poți să auzi muzica vieții, a naturii! Singurătatea nu o mai resimți ca pe o povară, pentru că știi că nu mai poți fi singur niciodată atâta timp cât conștientizezi existența sufletului. Cu sufletul nu te poți mândri, pentru că așa cum spui și tu, nu asta este menirea lui, el doar te face să simți că trăiești, să nu fii un mort printre vii.
Pe măsură ce sufletul devine mai vulnerabil, sporește în el chiar această putere a sensibilității superlative a lumii care îl bîntuie. Și aici nimic nu mi s-a părut mai demn de a-l releva în toată amplitudinea delicateței sale decît acel spațiu interior edificat asemenea unei harfe eoliene unde orice suflare devine cîntare. Unde soarta lumii se mărturisește asemenea unei epopei.
Am luat pasajul care mi se pare cel mai edificator și care poate definește cel mai bine, din punctul meu de vedere, noțiunea de „suflet”.
Foarte frumoasă mi s-a părut imaginea unei harfe eoliene, ca încercare de definire a delicateții sufletului.
Nu-mi mai amintesc exact unde am citit că nu vei găsi hotarele sufletului, chiar dacă ai străbate toate drumurile; atât de adâncă este taina lui!
Când cunoști lumea cu sufletul, parcă culorile sunt mai deosebite și poți să auzi muzica vieții, a naturii! Singurătatea nu o mai resimți ca pe o povară, pentru că știi că nu mai poți fi singur niciodată atâta timp cât conștientizezi existența sufletului. Cu sufletul nu te poți mândri, pentru că așa cum spui și tu, nu asta este menirea lui, el doar te face să simți că trăiești, să nu fii un mort printre vii.
Pe măsură ce sufletul devine mai vulnerabil, sporește în el chiar această putere a sensibilității superlative a lumii care îl bîntuie. Și aici nimic nu mi s-a părut mai demn de a-l releva în toată amplitudinea delicateței sale decît acel spațiu interior edificat asemenea unei harfe eoliene unde orice suflare devine cîntare. Unde soarta lumii se mărturisește asemenea unei epopei.
Am luat pasajul care mi se pare cel mai edificator și care poate definește cel mai bine, din punctul meu de vedere, noțiunea de „suflet”.
Foarte frumoasă mi s-a părut imaginea unei harfe eoliene, ca încercare de definire a delicateții sufletului.
Pe textul:
„Proptea pentru un text despre suflet" de Corneliu Traian Atanasiu
0 suflu
ContextÎn cele din urmă aburul condensat al sufletului se ridică spre imensitate, spre a se întoarce de unde s-a întrupat!
Îți mulțumesc pentru semnul lăsat și pentru cum simți nemărginirea....
Îți mulțumesc pentru semnul lăsat și pentru cum simți nemărginirea....
Pe textul:
„Gânduri...." de Magdalena Dale
0 suflu
ContextA se citi: poemul haiku și leapădă durerile trecute....
Pe textul:
„Festin sub lună" de Elena Luminita Bouleanu
0 suflu
ContextIubesc natura și arta în toate manifestările, de altfel este unul dintre motivele pentru care m-am oprit la poemel haiku!
În ceea ce privește poezia ta, am vizualizat o nimfă rătăcind printre brazi, care își lepădă durerile trecute atunci când aude muzica flautului fermecat al regelui Pan. Pentru iubire ai ales lumina albastr-a lunii ca să o hrănească și poate nu întâmplător, deoarece albastru reprezinta speranța, nemărginirea. Ai creat o imagine de basm, de vis, în care o făptură serafică se îmbracă în iubire pentru a participa la festin...
Festin îngeresc îți dărui sub lună,
te chem și te-alung cu brațe de vânt,
te sorb și te-așez înapoi pe pământ ...
Sunt alba nălucă pe vise stăpână.
Ultima strofă îmi place cel mai mult, pentru că reprezintă o chintesență a feminității, veșnic nehotărătă, dar mereu generoasă în a se dărui, abandonându-se în brațele iubirii!
Poeziile cu rimă sunt greu de realizat, îți trebuie o anumită cursivitate care să imprime poeziei o armonie a rimelor. Te felicit pentru această poezie frumoasă!
Bine ai venit pe site, îți doresc insipirație cât mai multă....
În ceea ce privește poezia ta, am vizualizat o nimfă rătăcind printre brazi, care își lepădă durerile trecute atunci când aude muzica flautului fermecat al regelui Pan. Pentru iubire ai ales lumina albastr-a lunii ca să o hrănească și poate nu întâmplător, deoarece albastru reprezinta speranța, nemărginirea. Ai creat o imagine de basm, de vis, în care o făptură serafică se îmbracă în iubire pentru a participa la festin...
Festin îngeresc îți dărui sub lună,
te chem și te-alung cu brațe de vânt,
te sorb și te-așez înapoi pe pământ ...
Sunt alba nălucă pe vise stăpână.
Ultima strofă îmi place cel mai mult, pentru că reprezintă o chintesență a feminității, veșnic nehotărătă, dar mereu generoasă în a se dărui, abandonându-se în brațele iubirii!
Poeziile cu rimă sunt greu de realizat, îți trebuie o anumită cursivitate care să imprime poeziei o armonie a rimelor. Te felicit pentru această poezie frumoasă!
Bine ai venit pe site, îți doresc insipirație cât mai multă....
Pe textul:
„Festin sub lună" de Elena Luminita Bouleanu
0 suflu
Context![\"Image](\"http://i30.photobucket.com/albums/c311/MagdalenaDale/Concediu/IMG_1941.jpg\")
Scuză-mă te rog, am vrut să postez o imagine cu o lebădă pe care am fotografiat-o în concediu, pentru că îmi plac lebedele și nu știu de ce nu reușesc.... Altă dată, am urmat aceeași pași și nu am avut probleme! Nivelul văd că nu l-am pierdut! Te rog să mă scuzi, dar nu știu ce se întâmplă!
Pe textul:
„O lebada as fi" de Elena Luminita Bouleanu
0 suflu
Context[IMG]http://i30.photobucket.com/albums/c311/MagdalenaDale/IMG_1785.jpg[/IMG]
Pe textul:
„O lebada as fi" de Elena Luminita Bouleanu
0 suflu
Contexthttp://i30.photobucket.com/albums/c311/MagdalenaDale/IMG_1785.jpg
Pe textul:
„O lebada as fi" de Elena Luminita Bouleanu
0 suflu
Context<img src=\"http://i30.photobucket.com/albums/c311/MagdalenaDale/IMG_1941.jpg\" alt=\"Image hosting
Pe textul:
„O lebada as fi" de Elena Luminita Bouleanu
0 suflu
ContextÎmi place mult poemul tău și lebăda, grațioasă făptură ce înnobilează prin prezența ei luciul apei!
<img src=\"http://i30.photobucket.com/albums/c311/MagdalenaDale/IMG_1941.jpg\" alt=\"Image hosting
<img src=\"http://i30.photobucket.com/albums/c311/MagdalenaDale/IMG_1941.jpg\" alt=\"Image hosting
Pe textul:
„O lebada as fi" de Elena Luminita Bouleanu
0 suflu
ContextChiciură groasă -
Rătăcind neguri albe-n
Rămurișul des
*
Fiecare fulg
Pe troianul îngoșat -
Alb asurzitor
Rătăcind neguri albe-n
Rămurișul des
*
Fiecare fulg
Pe troianul îngoșat -
Alb asurzitor
Pe textul:
„hibernale" de Corneliu Traian Atanasiu
0 suflu
ContextZbor de pescăruș
Iar inima-ntristată
Îți pleacă capul
Iar inima-ntristată
Îți pleacă capul
Pe textul:
„Haiku de Adio" de Sorin Olariu
0 suflu
ContextÎmi cer scuze pentru că am descoperit mult prea târziu acest apel de suflet al domnului Florin Hălălău, dar vreau să las semn de suflet aici știind prea bine ce înseamnă suferința fizică! Orice boală poate fi învinsă sau măcar îmblânzită prin puterea gândului pozitiv si cu ajutorul lui Dumnezeu! Curaj, domnule profesor Leoveanu, multă lumină în suflet și încredere în nesfârșita iubire a Creatorului nostru! Această tristă ocazie mi-a prilejuit întâlnirea cu o poezie de suflet deosebită, caldă, în jurnalele sale apocrife, în cântecul său de leagăn pentru o picătură de rouă și întind fire nevăzute de suflet spre OMUL ce mi s-a dezvăluit în cuvinte cu rugămintea de a găsi puterea să depășească cumpăna vieții pentru a se întoarce printre oamenii ce îl așteaptă cu brațele deschise!
Cu drag, alături de dumneavoastră cu deosebită stimă și prețuire....
Magdalena
Cu drag, alături de dumneavoastră cu deosebită stimă și prețuire....
Magdalena
Pe textul:
„Un gînd bun pentru Mihai Leoveanu" de Florin Hălălău
Recomandat0 suflu
ContextPierre, te rog frumos să mă ierți pentru întârziere...
La Mulți Ani și ție din toată inima și multă inspirație îți doresc!
Îți mulțumesc pentru că mi-ai așezat zâmbete în palmă!
Cu palmele în sus și brațele deschise alerg printre cuvinte spre tine și.....doar atât!
P.S. Sper că am sosit la timp și nu a luat foc firul!
La Mulți Ani și ție din toată inima și multă inspirație îți doresc!
Îți mulțumesc pentru că mi-ai așezat zâmbete în palmă!
Cu palmele în sus și brațele deschise alerg printre cuvinte spre tine și.....doar atât!
P.S. Sper că am sosit la timp și nu a luat foc firul!
Pe textul:
„Vise însorite de toamnă" de Magdalena Dale
0 suflu
ContextUnde picură verdele din galben în liniște am găsit un echilibru frumos care trece peste praguri, dansând într-un vârtej armonios cu luna!
Ochii ploilor
Praguri peste cuvinte
Norii violet.
Ochii ploilor
Praguri peste cuvinte
Norii violet.
Pe textul:
„Equilibrium" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextÎn plină iarnă
Tăceri rostogolite
Învelite-n gând
Mi-au plăcut cuvintele tale iernate!
Tăceri rostogolite
Învelite-n gând
Mi-au plăcut cuvintele tale iernate!
Pe textul:
„Iarna cuvintelor" de Ela Victoria Luca
0 suflu
ContextTristă zi! Dorul sapă, așa cum ploaia neîntreruptă sapă în carnea pământului. Amintirile sunt dureroase și sting zâmbetul dar aripa pufoasă a îngerului dăruiește lumină, mulțumind gândului plin de iubire ce se înalță spre el....
Mă gândesc mereu la tine
Visul meu de aur blând
Nu mai plâng dar dorul sapă
Tot mereu a mea ființă.
Zâmbetu-nflorește-o clipă
Și se stinge-n amintiri.
Nu am uitat ziua de azi, trei ianuarie din al trei-lea an....
Mă gândesc mereu la tine
Visul meu de aur blând
Nu mai plâng dar dorul sapă
Tot mereu a mea ființă.
Zâmbetu-nflorește-o clipă
Și se stinge-n amintiri.
Nu am uitat ziua de azi, trei ianuarie din al trei-lea an....
Pe textul:
„Mâine,eu voi fi cu tine" de Bejliu Anne-Marie
0 suflu
ContextDestinul nostru este să alunecăm către.... nimic, pentru că tot de acolo ne-am întrupat!
Bucuria stearpă devine grotească pentru un suflet ce poartă ascuns în el un bulgăre ce a adunat în rostogolirea sa peste timp, cuvinte și amintiri dureroase. Chiar când simți că durerea te sufocă, trebuie să-ți amintești că el mai trăiește doar prin tine, prin ceea ce porți în suflet ca un altar al amintirii și să încerci să înfrunți viața. Sunt oameni care au nevoie de tine și amintirea ca să trăiască are nevoie de tine chiar dacă ea se hrănește din lacrimile tale și este dureros. În al trei-lea an, în a treia zi din ianuarie voi fi cu gândul alături de tine în amintirea lui....
Poate că sunt cu adevărat o marmotă
săpând atâtea tunele prin zăpadă, prin pământ, prin aer,
prin lumină căutând ceea ce a mai rămas din viață.
M-am săturat să-mi trăiesc lenta alunecare către… Nimic.
De multe ori și eu am acest sentiment de nesfârșită oboseală în fața destinului neîndurător, dar îmi întorc privirea sufletului spre partea frumoasă a existenței umane și caut să ignor deznădejdea neputinței de a schimba ceva...
Bucuria stearpă devine grotească pentru un suflet ce poartă ascuns în el un bulgăre ce a adunat în rostogolirea sa peste timp, cuvinte și amintiri dureroase. Chiar când simți că durerea te sufocă, trebuie să-ți amintești că el mai trăiește doar prin tine, prin ceea ce porți în suflet ca un altar al amintirii și să încerci să înfrunți viața. Sunt oameni care au nevoie de tine și amintirea ca să trăiască are nevoie de tine chiar dacă ea se hrănește din lacrimile tale și este dureros. În al trei-lea an, în a treia zi din ianuarie voi fi cu gândul alături de tine în amintirea lui....
Poate că sunt cu adevărat o marmotă
săpând atâtea tunele prin zăpadă, prin pământ, prin aer,
prin lumină căutând ceea ce a mai rămas din viață.
M-am săturat să-mi trăiesc lenta alunecare către… Nimic.
De multe ori și eu am acest sentiment de nesfârșită oboseală în fața destinului neîndurător, dar îmi întorc privirea sufletului spre partea frumoasă a existenței umane și caut să ignor deznădejdea neputinței de a schimba ceva...
Pe textul:
„Lenta alunecare către …Nimic" de Bejliu Anne-Marie
0 suflu
ContextFrunze în tremur
În tranșeele toamnei
Copacii stau drept
În tranșeele toamnei
Copacii stau drept
Pe textul:
„reverii (XI)" de Corneliu Traian Atanasiu
0 suflu
ContextFoarte frumos ai schițat tu portretul femeii de scorțișoară! Nimic nu este forțat, totul curge lin, ușor, ușor dezvăluindu-se cititorului o femeie puternică cu un suflet mare și primitor...
știe cum să scrie fără semnele de mirare. întâi schițează un destin.
a doua zi desenează un cer fluid. ca și cum
ploaia nu i-ar fi de ajuns.
și lasă ceasul
cu o oră mai devreme
să poată primi un om cu minutele întregi.
Chiar când devine ușor amăruie scorțișoara, ea parfumează cu o amprentă inconfundabilă clipele trecerii noastre terestre.
La Mulți Ani pentru Elia, oriunde o poartă pașii destinului ce i-a fost sortit!
știe cum să scrie fără semnele de mirare. întâi schițează un destin.
a doua zi desenează un cer fluid. ca și cum
ploaia nu i-ar fi de ajuns.
și lasă ceasul
cu o oră mai devreme
să poată primi un om cu minutele întregi.
Chiar când devine ușor amăruie scorțișoara, ea parfumează cu o amprentă inconfundabilă clipele trecerii noastre terestre.
La Mulți Ani pentru Elia, oriunde o poartă pașii destinului ce i-a fost sortit!
Pe textul:
„Femeie de scorțișoară" de Ela Victoria Luca
0 suflu
Context