Cobor din autobuz și cu pași înceți mă îndrept spre casă. Recapitulez în gînd evenimentele mărunte din timpul zilei și mă simt iar supărător deranjată de perechea înghesuită la scara blocului în
Brrr..…, e frig! Suflu pe geamul aburit și, prin cercul format de respirația caldă, mă uit afară cu un ochi.
A nins, totul este alb și intact, natura a încremenit. În fața ferestrei, pe o ramură
Iau o sticluță și o umplu cu apă.
Mă furișez în spatele casei și torn apa pe zidul văruit. Aștept o clipă, închid ochii, mirosul varului ud îl trag adînc în nări și amintirea ta mi-aduce lacrimi
Prin ușa de la grădină intru la vecinii mei cu un ghiveci mare de trandafiri în brațe; astăzi ei aniversează 57 de ani de la căsătorie. O cifră impresionantă, ce trebuie sărbătorită.
Un iz de
Scara îngustă ce urcă spre pod m-a fascinat toată copilăria.
La capătul ei se afla o ușă scundă, misterioasă, ce îmi înaripa fantezia și în același timp mă umplea de fiori, neștiind ce se află
Cu voința frîntă
te-ai aplecat
înaintea lor
renunțînd la luptă
și sperînd la somnul veșnic.
Ce era mai bun din tine
le-ai dat lor,
hrană, pentru un pumn
de bestii și nemernici.
Sătui, cu
Un loc printre stele
ți-ai cumpărat,
la prețul de doi bani.
Erai una din multe,
locul tău era în colț
la capătul cerului.
Luminai noaptea
numai o colibă
mică și săracă,
ghemuită în
să dansez cu pași ușori,
sub o boltă de sticlă
într-o cameră rotundă.
Să alung rîzînd
demonii nocturni
ce stau lipiți de pereți
ca într-o centrifugă.
Să mă-nvîrt în mijlocul lor
cu
Să nu plîngi în tăcere
lacrimi prețioase
în spatele lumii.
Să nu-ți înghiți durerea,
cuțite uitate
în sufletul rănit.
Nu încerca să bei
din goliciunea
cupelor murdare.
Dezleagă-te de
Mă cheamă Lidia, am 14 ani (de fapt, în toamna asta împlinesc 15) și am avut amabilitatea să mă nasc, în sfîrșit!, într-o zi de toamnă. Mama, foarte tînără, foarte disperată și cu jurnalele de modă
Flori de salcîm
ți le aștern pe pat.
Printre cearceafuri albe
trupul tău chinuit
se roagă în tăcere.
Erai deja pe drum
dar te-am chemat în gînd
și m-ai recunoscut
în pauze de durere.
Mi-ai
Și dacă te vei întoarce, acum,
acum va fi prea tîrziu
secunda s-a topit
ca și apusul tău
ca și zîmbetul tău chinuit
înainte să adormi
pe vecie.
Un strop de cristal se prelinge
prea
De-a lungul zidului, pașii vorbesc o limbă a lor, sună înfundați și grăbiți, căutînd să nu facă prea mult zgomot. Mă trezesc cum, balansîndu-mă pe vîrfuri, sar cu pași nesiguri din piatră în piatră.
Șapca ta mirosea mereu a tine,
era pleoștită și umedă
o agățai în hol,
cîteodată cădea,
o ridicam și-mi băgam nasul
în căptușeala ei transpirată,
îți ceream un leu
pentru înghețată,
știai
Ți-am adus flori,
flori pe care
nu le-ai primit atunci.
Nu-mi dădeam seama,
te-ai fi bucurat
și de liliacul furat
din parcuri.
Te-ai fi bucurat,
de un gest,
de un surîs.
Eram
Ochii mari și triști
sînt înconjurați de cearcăne adînci
pictate cu o pensulă fină,
un strop de miere în colțul gurii
și lacrimi ce se adună în boabe dulci
în bărbia tremurînd.
Tîmpla
pun apă în fierbător și-l bag în priză
supa o răstorn băț în cratiță,
apa clocotește și mi-e frică
o dată m-am opărit și pielea s-a cojit imediat,
o torn atent în cratiță
supa miroase a
Clac, clac, clac, angajata de la agenție bate pe butoanele tastaturii cu o virtuozitate de măcelar.
Stau pe marginea scaunului și încerc să ițesc o privire pe monitorul misterios.
Poa’
Ghemuit pîndește în scorbura pomului, adulmecă lemnul putred și ascultă șoapte ademenitoare ce-l ajung din lumi pentru el intrezise.
Fața albă aproape stăvezie
Nina
pssst..…, dormi???
mmhhhh..…, încerc, dacă taci din gură....
încerci ???... ... cum poți acum să dormi?....ai uitat ce s-a întîmplat ieri?....eu n-am uitat, nu-mi iese din cap,nu pot să
Felinarul din fața ferestrei aruncă o lumină palidă iar fulgii argintii dansează în jurul becului ca apoi să dispară în întunericul străzii. Cu lumina stinsă stau la geam, țin scrisoarea în
Lampa modernă din tavan aruncă o lumină crudă și îmbracă pereții goi într-o culoare străvezie și rece. Podeaua din lemn de culoarea mierii lucește curată, împrăștiind un miros de ceară și în
Este tîrziu la amiază, ultimele raze de soare se preling pe acoperișuri scăldînd casele amorțite într-o lumină leneșă și moale.
Ies pe stradă, îmi aprind o țigară, inhalez fumul aromat, mă
Se strecoară printre frunzele îngălbenite de frică și se lungește gîfîind pe o cracă groasă,brațele subțiri și verzi,la coate ascuțite cu cîrlige păroase și încovoiate proptindu-le în lemn. Haina
MC