despre moartea lui

locul e plin de zări uitate în ochiul deschis peste viscerele ultimelor zile

cotrobaiesc în apăsarea clipelor( vârtitura tăcerii lângă gura crispată)

nu știu cum să-i zic să plece, să nu mai unuiască timp furat pe umerii cuibar al liniștii

între mine si el camera mortuară

și-l port totusi în toate gândurile