berceuse pour skaw

vagabonzi se surpă între solzii nopții

cu spovedaniile ironice ca cele ale îngerilor răsturnați

lumini seci ce ling gâturile lor gleznele cu drumuri încolăcite podoabe ale posibilului

des mots , rien que des mots

orbul vine mereu la ei cu apă

vagabonzii se prăbușesc în cetăți de mucava

unde manechine își numără morțile unele altora

voci îngheață cu rămașii în același așternut

între cartoane vagabonzi se fărămițau