nul ne sait

printre dinții ei curge orașul cea cu timp cea minuțiosa în căutare oare dacă învârt firele de lumină pe care ziua se surpă această bestie duioasă voi găsi rădăcina din care se pot extrage mecanismele obsesiei noastre de a ucide atunci când ne iubim scoatem cuțitele din fiecare cuib al dragostei atunci când ne urâm privirea nostră alunecă tăișul bun al poftei sau în distanța acordată luciul care din întuneric ascuțit se reiterează